Ungaria, care deține în prezent președinția rotativă a Uniunii Europene, a solicitat ieri, 9 octombrie, în Parlamentul European ca România și Bulgaria să devină membre depline ale spațiului Schengen până la sfârșitul anului. Deși oficialii români așteaptă „semnale pozitive”, nu se anticipează un vot la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) de joi.
Aderarea României și Bulgariei la Schengen, cu includerea frontierelor terestre, va fi discutată în cadrul Consiliului JAI, programat joi la Luxemburg. Miniștrii vor analiza dacă cele două țări au implementat acquis-ul Schengen la nivel național. Austria rămâne singura țară care se opune în acest moment aderării României și Bulgariei la Schengen.
„Miniștrii vor face o evaluare a situației generale din spațiul Schengen. Comisia va prezenta Barometrul Schengen, un raport semestrial ce analizează evoluțiile și amenințările emergente din acest spațiu. De asemenea, miniștrii vor discuta prioritățile ciclului anual al Consiliului Schengen, concentrându-se pe creșterea rezilienței la frontierele externe”, se arată într-un comunicat oficial.
În plus, comunicatul precizează că „președinția va prezenta situația aplicării acquis-ului Schengen în Bulgaria și România. Consiliul a decis pe 30 decembrie 2023 eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime cu cele două țări. Totuși, eliminarea controalelor la frontierele terestre interne necesită o altă decizie a Consiliului.”
Este România pregătită pentru aderarea la Schengenul terestru?
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a reiterat miercuri în plenul Parlamentului European că România și Bulgaria ar trebui să fie acceptate în Schengen până la finalul anului. Premierul român, Marcel Ciolacu, și-a exprimat speranța că acest obiectiv va fi realizat, dar a moderat așteptările cu privire la reuniunea de joi.
Ciolacu a declarat că problema Schengen „se află pe agendă”, dar nu este așteptat un vot, având în vedere recentele alegeri din Austria. El a menționat că se află în contact cu cancelarul austriac Karl Nehammer și a subliniat că următoarea reuniune JAI va avea loc între 11 și 13 decembrie, exprimându-și speranța că lucrurile vor deveni mai clare până atunci.
Partidul Libertății din Austria (FPÖ), condus de Herbert Kickl, care a câștigat alegerile parlamentare din septembrie, are o poziție dură împotriva migrației și se opune aderării României și Bulgariei la Schengen. Această opoziție reprezintă o provocare pentru România, întrucât partidul ar putea influența politica unui viitor guvern austriac.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat marți că este optimist în privința aderării României la Schengen, cu frontierele terestre, la începutul anului viitor, deși la Consiliul JAI de joi nu este așteptată nicio decizie concretă.
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și-a exprimat și el încrederea că România va primi semnale pozitive la reuniunea JAI din 10 octombrie, anticipând o decizie finală privind aderarea până la sfârșitul anului 2024.