Mii de suedezi au primit rezultate pozitive la testele pentru COVID-19, deși nu erau infectați

Mii de suedezi au primit rezultate pozitive la testele pentru COVID-19, deși nu erau infectați. Marți, în cadrul unei conferințe de presă, autoritățile medicale din Suedia au anunțat că mii de persoane au primit rezultate greşite după ce au fost testate pentru COVID-19.

Statisticile arată că 3.700 de persoane au primit un rezultat negativ după ce s-au testat pentru coronavirus, deși nu erau infectate.

Deoarece există teste de diagnostic PCR, multe persoane cu simprome ușoare s-au testat singure, de unde a reieșit un rezutat greșit.

Astfel că, teste PCR, fabricate în China, au indus în eroare mii de oameni. Analizându-le, două laboratoare au ajuns la concluzia că testele nu au putut face distincţia între probele cu o concentraţie redusă de virus şi probele negative.

Stirile PROTV

Aproape 1,7 miliarde de euro au dispărut din conturile BNR într-o singură lună. Motivele nu sunt clare

RomaniaTV

Vine iarna! Unde va ninge ca-n poveşti şi ce ne aşteaptă de Crăciun şi Revelion

Acest lucru creează panică în rândul oamenilor, care își pierd încrederea în testele pentru depistarea coronavirusului.

Până marți, în Suedia s-au înregistrat aproape 86.900 de cazuri de coronavirus, dintre care 5.814 decese legate de COVID-19.

Epidemiologul Molnar Geza explică de ce apar rezultate false la testele COVID-19

Medicul epidemiolog Molnar Geza susține că vina pentru testele false pot fi din cauza citirii greșite a rezultatului, dar și a aparatelor care pot greși din cauza utilizării intense din ultimele luni.

„Vorbim despre nişte aparate intens folosite, deja de mai multe luni. Aparate care, poate, iniţial, erau destinate altor investigaţii. De aceea, trebuie să fie verificate! Apoi, citirea rezultatului obţinut nu e o chestiune simplă. E interpretativă. De aceea, e nevoie de un personal bine instruit, calificat pentru aşa ceva”, spune epidemiologul Molnar Geza.

Epidemiologul Molnar Geza explică de ce apar rezultate false la testele COVID-19: Trebuie mai multe controale

Epidemiologul este de părere că sunt necesare mai multe controale din partea Ministerului Sănătăţii.

„Recoltarea probelor necesită o tehnică anevoioasă. Pentru a fi executată, aşa cum trebuie, e nevoie de un personal bine pregătit. Apoi, aparatele trebuie să fie reglate cu mare atenţie. Eu sunt ieşit la pensie şi nu ştiu dacă Ministerul Sănătăţii face controale la aceste clinici care fac teste. Pentru că, fără îndoială, e nevoie de aceste controale”, a precizat Molnar Geza.

Virgil Musta: „Testele de coronavirus au o sensibilizare între 70 şi 95%“

Medicul Virgil Musta, care a spus că testele COVID-19 au o sensibilitate de 70%, declară acum că aceasta variază între 70 și 90%.

„Testele de coronavirus au o sensibilizare între 70 şi 95%, în funcţie de fragmentele ARN. Deci testele sunt extrem de precise. Problemele apărute la rezultate ţin de alte motive”, zice dr. Virgil Musta.

Trebuie experienţă pentru testare. Mii de suedezi au primit rezultate pozitive la testele pentru COVID-19, deși nu erau infectați

Virgil Musta a precizat că în ceea ce priveşte posibilitatea să existe şi rezultate false, medicul a spus „dacă aparatul de testare a fost calibrat bine de cel care a recoltat probele. Trebuie să ai experienţă pentru aşa ceva. Deci, în cazul rezultatelor eronate, vorbim de o greşeală de tehnică, în primul rând.”

Contează modul în care probele sunt recoltate şi prelucrate

Potrivit fostului preşedinte al Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae, posibilitatea ca un test să iasă fals-negativ sau fals pozitiv depinde extrem de mult tocmai de modul în care aceste probe sunt recoltate şi prelucrate.

„Fals negative apar atunci când concentraţia de virus este mică şi tehnica de replicare nu a fost bine utilizată, pentru a putea fi identificat. Fals-pozitiv apare în momentul în care recoltarea nu s-a făcut cum trebuie şi replicarea în faza de pregătire a probelor s-a făcut exagerat. Dacă laboratoarele nu sunt acreditate şi personalul nu e atestat, iar proba nu e utilizată corect, marja de eroare poate să crească la 10, 20, până la 30%”, precizează Astărăstoae.