Polițiștii ieșeni au informat cetățenii de nenumărate ori asupra riscurilor la care se supun dacă dau crezare anumitor persoane care, prin diferite metode, încearcă să obțină de la ei diverse sume de bani. Acţiunea infracţională în cazul înșelăciunilor prin telefon se realizează prin contactarea telefonică a victimei, căreia i se comunică o veste şocantă, precum aceea că un membru al familiei sale are nevoie de ajutor financiar, aflându-se într-o situație critică ca urmare unei urgențe medicale sau a unei situații limită.
I. CUM SE IA LEGĂTURA CU VICTIMA
Ca metodă de selectare a victimelor, autorii apelează cu precădere numere din reţeaua de telefonie fixă. Trebuie subliniat că în majoritatea cazurilor infractorii nu au nicio informaţie prealabilă cu privire la victimele lor, acestea fiind contactate absolut întâmplător. Singurul reper pe care autorii se sprijină în acţiunea lor este dat de zona – localitate, cartier, eventual stradă – în care se află locuinţa victimei, întrucât, prin accesul la Internet, pot fi accesate cărţile virtuale de telefon, unde se găsesc şi aceste date.
II. MOD DE OPERARE
Apelurile telefonice care anunță presupusa problemă a unei rude sunt efectuate la orice oră din zi și din noapte. Infractorul declanşează discursul-legendă, care este dramatizat şi susţinut, după caz, de două sau mai multe personaje. De multe ori detaliile necesare pentru a face situația credibilă sunt difuzate chiar de victimă, care aflată în stare de șoc, oferă date personale fără a realiza acest lucru. La realizarea scenariului pot participa mai mulţi infractori, fiecare dintre ei interpretând câte un rol credibil ( avocat, polițist, procuror, medic, etc.), dar poate fi interpretat şi de către un singur autor, care îşi asumă roluri diferite, pe care le susţine prin schimbarea vocii. Pentru a amplifica tensiunea emoțională, convorbirea poate fi însoțită de ţipetele de disperare ale presupusei rude, care solicită aducerea la îndeplinire a sarcinilor trasate telefonic pentru a rezolva problema.
III. CE I SE CERE VICTIMEI
Odată ce victima este prinsă în plasa poveştii mincinoase şi se arată dispusă să dea o sumă de bani corespunzătoare solicitării infractorului, acesta caută să realizeze controlul deplin al posibilităţilor victimei de a comunica. În acest scop, infractorul cere victimei să nu întrerupă convorbirea purtată pe telefonul fix, să-i comunice dacă deţine unul sau mai multe telefoane mobile, să nu ia legătura cu alte persoane. De cele mai multe ori, persoanei apelate i se cere să depună suma de bani într- un cont, care îi este comunicat sau solicită indicații pentru ca o altă persoană să ridice banii de la domiciliul victimei. Indiferent dacă infractorii dovedesc anumite abilităţi intelectuale sau nu, factorul care înfrânge rezistenţa victimei este, de fapt, şocul emoţional resimţit de aceasta şi complexul de gânduri contradictorii pe care le are în legătură cum modul în care ar trebui să acţioneze. Ceea ce face diferenţa între succes şi eşec este acel tip de persoană care întruneşte anumite vulnerabilităţi care o transformă în victimă, fără a exista diferenţe date de gen, status socio-economic, instruire sau experienţă de viaţă.
IV. RECOMANDĂRI PREVENTIVE :
1. Nu dați curs instrucţiunilor primite telefonic de la persoane necunoscute care pretind că reprezintă rudele sau care se dau drept rude.
2. Verificați dacă situaţia de urgenţă este reală, sunând ruda până răspunde. Câteva minute în plus nu pun pe nimeni în pericol.
3. Nu efectuați niciun transfer bancar.
4. Nu înmânați bani unor persoane necunoscute care sunt trimise la ușa dumneavoastră.
5. Sunați la Poliţie, pe numărul de urgenţă 112 sau la unitatea de poliţie pe raza căreia locuiți.
Foarte important!
În cazul în care considerați că ați fost victima unei înșelăciuni, apelați numărul unic de urgență 112.