Târgul „Mărțișor – Simbol și Tradiție” a ajuns la a X-a ediție și este deschis către publicul larg până pe 2 martie 2025. Pe Pietonalul Ștefan Cel Mare și Sfânt se desfășoară tot până în aceeași zi „Festivalul Mărțișorului”, unde sunt prezenți 35 de meșteri populari din diferite județe. Aceștia au expus o multitudine de mărțișoare de diferite forme, culori, dar și realizate prin diverse tehnici și materiale.
Mărțișoarele sunt realizate de meșteri populari din Vaslui, Suceava, Covasna, Târgu Neamț și Iași
De 1 martie, ieșenii continuă să celebreze venirea primăverii cu mărțișoare, iar în ultimii ani, tot mai multe persoane optează pentru cele realizate manual, din materiale naturale. De la lână și lemn, până la scoici și os sculptat, meșteșugarii reinterpretează tradiția într-un mod mai autentic.
Mărțișoarele care se găsesc în centrul orașului sunt realizate în mod tradițional, din diverse materiale care aduc aminte de tradiționalul mărțișor de odată.
Alina Samson, una dintre creatoarele de mărțișoare tradiționale, a început să le pregătească încă din luna noiembrie 2024.
„Am mărțișoarele tradiționale croșetate, în formă de bufniță, am ales bufnița, pentru că este simbolul înțelepciunii și al puterii, de asta am optat să le fac, sunt și drăgălașe. Mai am mărțișoare sub formă de trifoi, un tricolor foarte frumos, dar și inimioare. Chiar și ața este împletită de mine, mai am și mărțișoare sub formă de cireșe și, mai ales, mai am buchețelele cu lavandă. Sunt făcute tot în mod tradițional, cu șnururi împletite de noi. Fac această activitate de 7-8 ani. M-am apucat să le pregătesc din noiembrie și îmi ia cam 40 de minute să realizez unul. Buburuzele sunt 12 lei, mai am și la 5 și 10 lei. Buchețelele de lavandă sunt și ele la 5 și 10 lei. Este foarte bine că românii simt nevoia de a sărbători mărțișorul. Lavanda este din cultura noastră, printre altele mai practicăm și meșteșugul săpunului”, a spus Alina Samson, meșter popular din Târgu Neamț.
O serie de mărțișoare care se găsesc în Piața Unirii sunt realizate manual și pictate de un grup de copii de la o școală din Sfântul Gheorghe. Aceștia au transpus pe mărțișoare lucruri cât mai actuale, precum semnul „like”, logoul aplicației Facebook, dar și mărțișoare sub formă de telefon, „Smiley Face” și altele.
„Sunt făcute de copii de la școala Waldorf, fiica mea este profesoară acolo. Copiii au tot felul de idei, le pictează, iar apoi, fiica mea le retușează. Ei sunt de la clasa I până la clasa a VIII-a și au succes mărțișoarele făcute de ei în fiecare an, sunt mai speciale. Sunt din diferite materiale, lemn, pânză, ceramică. O idee de mărțișor care mi-a venit: am luat scoicile pe care le-am adunat în vară din Grecia și le-am pus astfel încât să semene cu ghiocelul. Cam de patru ani venim la Iași cu mărțișoarele, sunt din Sfântul Gheorghe. Cele care nu sunt realizate de copii sunt din cupru, din os de bovină sculptat. Anul trecut am avut și oase de căprioare, și de cerb. Vin de 20 și ceva de ani la Iași, la târguri, nu doar de mărțișoare, ci și de ii, și altele”, a spus Istvan Covacs, meșter din Sfântul Gheorghe.
Primăria Municipiului Iași a emis anul acesta peste 200 de avize pentru comercianții de mărțișoare cu ocazia zilei de 1 și 8 martie. Aceștia vor fi prezenți până duminică, 9 martie 2025, în mai multe zone, printre care Piața Voievozilor, Târgu-Cucu, Podul Roș – Parcul Șahiștilor, Bulevardul Dacia, Strada Vasile Lupu, dar și în alte zone din oraș.
La Festivalul Mărțișorului sunt prezenți și tineri studenți
Printre standurile cu mărțișoare tradiționale, la târgul din acest an se remarcă și creațiile din ceramică și argilă albă și roșie, realizate manual și glazurate cu grijă. Pentru a diversifica standul, o studentă, alături de prietena sa, a introdus cercei și bijuterii anul acesta, conținând clasicul șnur alb-roșu.
„Le-am realizat, împreună cu o prietenă de a mea, din ceramică și argilă albă și roșie, și glazurate. Câteva sunt glazurate uniform, iar altele sunt pictate manual. Acesta este al doilea an când venim la acest târg și este o experiență foarte interesantă. Învățăm de la an la an tot mai multe, nu știam anul trecut că există o artă a expunerii. Am încercat să introducem și cercei, și seturi de bijuterii, pe care, anul trecut, nu le-am avut. Din cauza facultății, ne-am apucat destul de târziu să le facem, ne-am apucat pe 3 februarie 2025 și am lucrat intens până acum”, a spus Simona Aldea, studentă la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași.
Un meșter din Vaslui își dorește să transpună în ziua de astăzi clasicul mărțișor de odată, folosind astfel mai multe materiale naturale, printre care coji de nuci, ghinde, coji de fistic, flori uscate, lemn și chiar busuioc.
„Sunt mărțișoare făcute din coji de nuci, cu coji de fistic, tot ceea ce pun în ele este natural. Mai am și mărțișoare de anul trecut, florile sunt de pe câmp, am și busuioc. Eu realizez mărțișoare de trei ani, în schimb, mă ocup cu mobilier din lemn, dar vreau să fac și mărțișoare, pentru că îmi aduc aminte de copilărie. Mărțișorul era în copilărie la fel cum îl fac acum, am un panou întreg făcut din ghinde. Toate sunt realizate cu elemente luate din natură. După Revelion, am început să mă apuc să le fac, vin de 3 ani la acest târg de mărțișoare, însă de 20 de ani la târguri ca meșter popular. Am și diferite mesaje realizate din lemn”, a spus Cristian Constantinescu, meșter din Bârlad, Vaslui.
Prețurile care se regăsesc în târguri sunt diverse, pornesc de la 3 lei și pot ajunge până la 20 de lei, sau mai mult, în funcție de tipul de mărțișor ales.
Meșterii populari au pregătit anul acesta o diversitate de mărțișoare create cu pasiune pentru a oferi ieșenilor cât mai multe variante din care să aleagă. Creșterea interesului pentru mărțișoarele artizanale arată dorința românilor de a păstra tradiția și de a oferi simboluri de primăvară cu o poveste în spate.