Medicul Tudor Ciuhodaru transmite un ghid de supravieţuire în caz de caniculă

Medicul ieşean Tudor Ciuhodaru trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte valul de canicula care a lovit ţara noastră, în urma ploilor abundente.

Astfel, medicul a transmis un mic ghid de supraviețuire şi ce trebuie să nu facem în spații închise, pe stradă.

Ce nu trebuie să facă românii în spaţii închise

În spaţii închise (acasă şi la birou), medicul susţine că trebuie evitată creşterea şi scăderea temperaturii într-o manieră excesivă, ci trebuie reglata o temperatură constantă.

„a) evitaţi creşterea temperaturii având grijă să:
• Limitaţi utilizarea aparatelor electrocasnice, a luminii artificiale şi a surselor de căldură.
• Acoperiţi ferestrele expuse la soare.
• Mențineţi închise toate ferestrele când temperatura exterioară este mai mare decât cea din spaţiul închis.
• Nu utilizaţi ventilatoare dacă temperatura a depăşit 32 grade.

b) scădeţi temperatura având grijă să:
• Aerisiţi dimineața devreme sau seara târziu utilizând curenţi de aer.
• Reglaţi aerul condiţionat la 5 grade sub temperatura ambientală”, a transmis dr. Tudor Ciuhodaru.

Stirile PROTV

Unul dintre cei mai renumiți chirurgi din România, condamnat la închisoare cu executare. A rămas și fără 250.000 de euro

RomaniaTV

Lidia Buble a făcut anunțul despre sarcină. Artista este în culmea fericirii: „Nu vreți să știți ce împlinire pot să simt”

Ce nu trebuie făcut în spaţiile deschise

În spații deschise (pe stradă şi la locul de muncă) nu sunt recomandate deplasările în orele amiezii. Medicul ieşean susţine că trebuie să se consume lichide la temperatura camerei.

„• Deplasările sunt recomandate în primele ore ale dimineţii sau seara, pe cât posibil prin zone umbrite, alternaţi deplasarea cu repausul în spaţii dotate cu aer condiţionat (magazine, spaţii publice) sau fără expunere directă la soare (corturi, umbrare).
• Evitaţi deplasările, aglomeraţiile, expunerea la soare, efortul fizic intens desfăşurat în exterior între orele 11-18.

• Purtaţi haine lejere, subţiri, deschise la culoare, pălării şi ochelari de soare.
• Beţi 1,5-2 litri de lichide pe zi, nu prea reci, apă sau sucuri naturale de fructe sau ceaiuri călduţe (şoc, muşeţel, urzici), neaşteptând apariţia senzaţiei de sete, adică un pahar la 15-20 minute.
• Mâncaţi fructe şi legume (pepene, prune, roşii) sau iaurt (echivalentul unui pahar de apă), mâncaţi echilibrat şi variat insistând pe produse cu valoare calorică mică.

• Evitaţi băuturile ce conţin cofeină (cafea, ceai, cola) sau zahăr (sucurile carbogazoase ) în cantitate mare întrucât sunt diuretice.
• Evitaţi alimentele cu un conţinut mare de grăsimi, în special de origine animală;
• Nu consumaţi alcool (inclusiv bere) – vă deshidratează şi vă transformă într-o potenţială victimă a caniculei.

• Nu lăsaţi copilul singur în maşină chiar pe perioade scurte.
• Menţineţi legătura cu persoanele în vârstă (rude, vecini, persoane cu dizabilităţi) interesându-vă de starea de sănătate a acestora şi oferiţi-le asistenţă ori de câte ori au nevoie”, a mai spus medicul ieşean.

Ce simptome apar după expunerea îndelungată la căldură

Dr. Ciuhodaru afirma că dacă apar manifestări legate de expunerea la căldură (crampe de căldură, insolaţie, epuizarea termică) trebuie numai decât un repaus.

„1. Repaus într-un spaţiu umbrit şi răcoros.
2. Consum de lichide: apă, sucuri de fructe, ceaiuri, iaurt.
3. Scăderea temperaturii corpului (prin udat şi ventilat).
4. Activitatea fizică se reia doar după câteva ore.

Dacă manifestările nu dispar rapid sau se agravează:
1. Sunaţi la 112.
2. Îndreptaţi-vă spre cea mai apropiată Unitate de Primire a Urgenţelor”, a mai precizat dr. Ciuhodaru.

Ce trebuie să reţină cetăţenii

Rețineți:

1. Copiii sunt primii afectați.
2. Cei mai expuşi sunt cei ce petrec mult timp în spaţii deschise: în zone de agrement, pe litoral, la piscină sau la iarbă verde, cei ce muncesc în soare, vârstnicii cu patologie asociată cardiovasculară, respiratorie sau neurologică, persoanele obeze, pacienți cu afecțiuni metabolice.
3. Temperaturile crescute chiar şi pe durata nopţii duc la apariţia epuizării termice:
4. Nedecelată şi netratată la timp epuizarea termică evoluează spre forme clincice severe ce pot merge până la şoc termic şi deces.