Medicul Tudor Ciuhodaru, despre botulismul alimentar: „Atenție la consumul de conserve preparate în gospodărie!”

𝐀𝐭𝐞𝐧ț𝐢𝐞 𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐞𝐫𝐯𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭𝐞 î𝐧 𝐠𝐨𝐬𝐩𝐨𝐝ă𝐫𝐢𝐞. Mai ales în această perioadă. Aruncaţi orice aliment conservat dacă recipientul este bombat şi fierbeţi minim 10 minute orice conservă. E risc de botulism alimentar. Anul trecut un pacient de 43 de ani a ajuns în stare critică iar altul a decedat după ingestia de alimente contaminate cu Clostridium.

𝐂𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬ă ş𝐭𝐢ţ𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭ă 𝐛𝐨𝐚𝐥ă:

1. Este rară, dar 𝐦𝐨𝐫𝐭𝐚𝐥ă.

2. 𝐄𝐬𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬ă 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐧𝐢𝐜ă 𝐭𝐨𝐱𝐢𝐧ă 𝐛𝐚𝐜𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐧ă 𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬𝐜𝐮𝐭ă.

RomaniaTV

Vestea dată de Smiley și Gina Pistol! E bucurie mare în familia lor

Observatornews.ro

Moment istoric: au început săpăturile la cel mai mare proiect energetic al României, Neptun Deep

3. Poate evolua în focare epidemice cu 𝐜𝐚𝐫𝐚𝐜𝐭𝐞𝐫 𝐬𝐞𝐳𝐨𝐧𝐢𝐞𝐫 ( î𝐧 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐩𝐫𝐢𝐦ă𝐯𝐚𝐫𝐚, după o perioadă mai lungă de depozitare a conservelor făcute în gospodărie).

4. Cele mai frecvente surse sunt conservele preparate necorespunzător în casă ce oferă condiţiile necesare pentru producerea şi transmiterea toxinei botulinice.

Conservele închise, fără aer, incorect sterilizate, permit că sporii acestei bacterii anaraerobe – Clostridium botulinum – să contamineze, să germineze şi să producă neurotoxine. Şi fructele, legumele, carnea de vită şi peştele pot deveni surse de botulism atunci când nu sunt respectate cu stricteţe regulile individualede igienă.

5. Produsele din comerţ produc ocazional epidemii, însa cel puţin unele dintre acestea se datorează depozitării, utilizării sau manipulării neadecvate făcute de cumpărător.

6. Toxina poate fi inactivată cu uşurinţă prin procedeele casnice obişnuite de preparare a alimentelor. Este suficientă expunerea la temperatura de 100°C timp de 10 minute.

7.Sporii, în schimb, sunt foarte rezistenţi la căldură, necesitând pentru inactivare expunere la 120°C, ca în sterilizarea cu aburi sau în oalele cu presiune.

8. Botulismul transmis prin alimente 𝐝𝐞𝐛𝐮𝐭𝐞𝐚𝐳ă 𝐛𝐫𝐮𝐬𝐜, de obicei la 18-36 de ore după ingestia de toxine, deşi perioada de incubaţie poate varia între 4 ore şi 8 zile.

a) Caracteristică este paralizia simetrică, descendentă, ce se manifestă prin diplopie (vedere dublă), disartrie (tulburări de vorbire) şi/sau disfagie (dificultate la înghiţit); apoi progresează, deseori rapid, de la nivelul capului, cuprinzând gâtul, braţele, toracele şi membrele inferioare şi care poate duce la insuficienţă respiratorie şi la deces.. Ptoza palpebrală (căderea pleoapelor) este frecventă şi la jumătate din pacienţi se observă pupile dilatate sau fixe.

b) Greaţa, vărsăturile şi durerile abdominale pot apărea înainte sau după debutul paraliziei iar constipaţia şi retenţia de urină fac parte adesea din tabloul clinic.

c) Sunt frecvente simptome ca ameţeala, vederea înceţoşată, gura uscată şi uneori durere şi uscăciunea în gât. Pacienţii sunt în general alerţi şi orientaţi, însă pot fi şi somnolenţi, agitaţi şi anxioşi.

d) Tipic, febra este absentă.

𝐀𝐓𝐄𝐍Ț𝐈𝐄!!! 𝐍𝐮 𝐮𝐢𝐭𝐚ţ𝐢 𝟑 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮𝐫𝐢 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭𝐞:

1. Aplicaţi tehnicile de conservare corectă a alimentelor în gospodărie. Ele au drept scop îndepărtarea tuturor bacteriilor, de exemplu prin prepararea termică în oală sub presiune la 120 grade Celsius cel puţin 30 de minute

2. Asiguraţi eliminarea eventualelor toxine: aruncaţi orice aliment conservat dacă recipientul este bombat şi fierbeţi minim 10 minute orice conservă.

3. Învățați să recunoașteți primele simptome. Nu temporizaţi prezentarea la spital atunci când la 18-36 de ore după consumul de alimente conservate în casă, insuficient preparate termic, apar semnele de paralizie simetrică progresivă descendentă, fără febră sau afectare senzorială. Primul ajutor constă în depurarea toxinei-şi eventual ABC. Antitoxina reprezintă tratamentul de elecţie.