Medicul Florin Roșu vorbește despre infecția cu Clostridioides difficile, care a devenit o importantă problemă medicală în ultima vreme

Medicul Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase ”Sf. Parascheva” Iași, vorbește despre cauzele și simptomele infecției cu Clostridioides difficile

Infecția cu Clostridioides difficile (ICD) a devenit de-a lungul anilor o importantă problemă medicală și epidemiologică, în special în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare. În România există o creștere evidentă a incidenței și severității ICD, iar prevenirea, diagnosticul precoce și tratamentul adecvat sunt necesare pentru a reduce riscul pentru pacienți, pentru a minimiza răspândirea infecției și pentru a diminua probabilitatea de recurență a infecției.

”Pentru a putea atinge aceste obiective trebuie să știm ce înseamnă infecția cu Clostridioides difficile. Clostridioides difficile este prezent, în mod obișnuit, în flora bacteriană a colonului la mai mult de 50% dintre copii sub un an, procentul scăzând la aproximativ 3-5 la sută la persoanele adulte. La copii sub vârsta de doi ani, bacilul face parte din flora bacteriană intestinală normală. Acest bacil se găsește și în mediul ambiant (sol, apă fân) și la animalele domestice: bovine, cabaline, măgari, câini, pisici și rozătoare”, a declarat dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase Iași.

RomaniaTV

EDU.RO REZULTATE BAC 2025. Află cu un singur click notele la Bacalaureat. Când se depun contestaţiile

Observatornews.ro

Prima ceartă Bolojan - Dan. Preşedintele nu vrea creşterea TVA: a promis în campanie că nu vor creşte taxele

Medicul Florin Roșu: ”Cele mai frecvente cazuri de Clostridioides difficile apar la pacienții vârstnici”

În funcție de statusul pacientului, acesta poate prezenta diferite forme de boală. Pot varia de la o formă asimptomatică până la diaree severă, colită pseudomembranoasă, megacolon toxic, perforarea colonului și chiar exitus. Cele mai frecvente cazuri de infectie cu Clostridioides difficile apar la pacienții vârstnici, imunodeprimați și se datorează în mare parte antibioticoterapiei.

”Se recomandă evitarea tratamentelor antibiotice nejustificate, din proprie inițiativă, acestea fiind urmate la indicația unui medic specialist. Antibioticele distrug flora intestinală normală, susceptibilă, și selectează speciile de Clostridioides difficile rezistente la majoritatea anibioticelor folosite în mod uzual”, a preciat dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase Iași.

Cum se transmite infecția cu Clostridioides difficile

Transmiterea infecției cu Clostridioides difficile se produce pe cale digestiva. Infecția se poate transmite direct de la pacient sau purtătorul asimptomatic la contacți, sau, indirect, prin contactul cu obiectele contaminate cu spori sau forme vegetative, termometrele rectale electronice, mobilierul și lenjeria de pat dezinfectate necorespunzător.

”Evoluţia infecției cu Clostridioides difficile este stabilită în funcție de caracteristicile individuale ale pacientului, respectiv factorii de risc, bolile asociate, precum și de rapiditatea și corectitudinea tratamentului instituit. Cu toate acestea, chiar în condițiile unui tratament corect și complet, se estimează că riscul de recădere a bolii (definită ca reapariția manifestărilor clinice de boală în primele 2-3 luni de la episodul anterior) este de cca 25%, în funcție de existența factorilor de risc (tratamente antibiotice repetate, boli cronice, vârsta avansată, imunodepresii)”, a spus dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase Iași.

Simptomele și tratamentul infecției Clostridioides difficile

Clinic pacienții prezintă: diaree apoasă sau cu sânge, mucus (3-15 scaune zilnic, urât mirositoare); crampe abdominale; febră; greaţă; inapetență; deshidratare; scădere în greutate. Tratamentul infecţiei cu Clostridium difficile constă în: oprirea tratamentelor antibiotice inutile; tratamentul antibiotic timp de 10-14 zile, în funcție de forma clinică de boală, recolonizare colonică cu microbiotă fecală de la donator sănătos. Se recomandă la pacienții cu cel puțin trei episoade de recădere, care nu au răspuns la tratamentul standard cu antibiotice, cu rezultate foarte bune. Administrarea de probiotice și intervențiile chirurgicale pot fi necesare în cazurile grave, care nu răspund la tratamentul antibiotic standard, perfuzii de reechilibrare hidro-electrolitică. Se interzice administrarea de medicamente care încetinesc peristaltismul intestinal și regimul alimentar, care este cel mai important.

”Regimul alimentar se stabileşte personalizat, pentru fiecare pacient, de către medicul curant. Este importantă hidratarea și alimentația corectă a pacientului pentru a preveni deshidratarea și malnutriția protein-calorică. În perioada acută a bolii se recomandă evitarea consumului de: lapte dulce, fructe şi legumele crude, excepție făcând bananele și merele coapte; murături, maioneză, fasole, cartofi fierți. Pentru a reduce riscul de infecție cu Clostridioides difficile este foarte importantă: igiena mâinilor; evitarea utilizării inutile a antibioticelor”, a încheiat dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase Iași.