Medicii din Iași se confruntă cu un caz extrem de rar! Unei tinere îi curge sânge din nas și din gură doar dacă face doi pași! Verdictul este halucinant

O tânără din Iași nu a putut beneficia de transplat pulmonar deoarece analizele au arătat că aceasta era infestată cu un virus necruțător. La o vârstă fragedă a aflat că nu va putea avea niciodată copii. Disperați, părinții au insistat, însă medicii au dat pasivi din umeri. Rezultatul era clar.

O tânără în vârstă de 25 de ani din Iași a intrat în cel mai urât coșmar de când a primit diagnosticul unei boli care o va ține numai în casă. Când medicii au găsit o soluție medicală pentru ameliorarea stării de sănătate, a aflat că suferă de încă o boală extrem de gravă. Părinții au încercat din răsputeri să-și ajute copilul, dar a fost în zadar. Rezultatul testelor medicale i-a împiedicat. Nimeni nu se aștepta la asta. Tânăra este în prezent internată la Spitalul de Pneumoftiziologie din Iași, iar medicii fac tot ce le stă în putință pentru a o ajuta să depășească cumplitul diagnostic. Boala sa nu se va trata niciodată. Alți pacienți cu același diagnostic au decedat fără a ști ceea ce li se întâmpla de fapt.

RomaniaTV

S-a decis în Guvern, se aplică OBLIGATORIU de la 1 iulie 2025. Sunt afectaţi aproapte toţi românii

Observatornews.ro

Stațiunea de pe litoralul românesc care a renăscut după investiții de zeci de milioane: "Ne-am îndrăgostit"

La 25 de ani, damnată la suferință!

La numai 25 de ani, o ieșeancă a primit diagnosticul de Hipertensiune arterială pulmonară (HTAP), o boală rară, extrem de gravă. Tânăra a ajuns la spital acuzând stări semnificative de oboseală, învinețirea buzelor și a extremităților, sângerare inexplicabilă din nas și gură. Medicii au conturat imediat profilul și în urma unor teste de specialitate, i-au pus diagnosticul.

„Este trist ceea ce se întâmplă. Pentru o tânără de 25 de ani este cumplit să primească acest diagnosctic. Inițial, părinții pacientei au dorit transferarea ei la o clinică din Viena pentru transplant pulmonar. Medicii spitalului de acolo ne-au propus să facem noi analizele în Iași, iar mai apoi pacienta va fi transferată în Viena. Din păcate, din analize a reieșit faptul că aceasta suferea și de hepatită cu virus C, fapt pentru care transplantul nu s-a mai putut efectua. Pacienta va rămâne internată sub atenta supraveghere a medicilor specialiști, pentru a se administra strategia de tratament”, specifică dr. Anda Tesloianu medic al Spitalului de Pneumoftiziologie.

Au decedat din cauza bolii

În acest moment, la Spitalul de Pneumoftiziologie din Iași există sub tratament 47 de persoane diagnosticate cu Hipertensiune arterială pulmonară (HTAP), o boală extrem de gravă. Pacienții duc o viață cruntă, chinuiți de o boală de care nu vor putea scăpa niciodată.

„Boala HTAP este rară, orfelină și este reprezentată de o creștere a presiunii în artera pulmonară. Aceasta poate fi primitivă, ideopatică, fără o cauză cunoscută sau secundară altor boli. În acest moment avem sub tratament 47 de pacienți. Din 2008 s-au perindat pe la noi aproximativ 80 de pacienți. Unii s-au mutat la spitalele mai apropiate de orașele în care locuiau, alții au plecat în străinătate, iar unii au decedat din cauza unor complicații ale bolii. Programul Național de Tratament al HTAP funcționează din 2008 la nivelul țării, iar la Iași funcționează tot din acest an”, adaugă dr. Anda Tesloianu.

Simptomele țin pacienții numai la pat!

Simptomele bolii duc pacienții în eroare. Din cauza oboselii, aceștia se adresează cardiologului cel mai mult pentru stările de oboseală. În urma prezentării lor la medic se face o ecografie cardiacă, unde se descoperă HTAP. Ulterior, aceștia sunt dirijați către Spitalul de Pneumoftiziologie.

„Simptomele constau în dispnee la efort, adică senzația de respirație grea la efort, uneori tuse și senzație de greutate sau durere toracică. Sunt pacienți, aflați într-un stadiu mai avansat al bolii care își pierd și cunoștința, iar alții se prezintă cu expectorații cu sânge. Simptomul predominant însă este dispneea de efort. Cele mai frecvente afecțiuni care determină creșterea presiunii sângelui în arterele pulmonare se datorează bolilor cronice ale inimii sau ale plămânilor”, adaugă medicul ieșean.

Femeile nu vor putea avea copii!

Femeile diagnosticate cu HTAP nu vor putea face niciodată copii. O asemenea decizie s-ar putea solda cu pierderea vieții mamei, dar și a fătului. Medicii susțin că tratamentul care se administrează în această boală, cel care dilată vasul dilatator pe arterele pulmonare, are ca efect posibile malformații în cazul unei sarcini.

„După confirmarea diagnosticului, pacientul va primi un tratament specific, decontat în România prin Programul Național de Tratament al Hipertensiunii Arteriale Pulmonare. Medicamentele se achiziționează de la farmacia spitalului, distribuindu-se în circuit închis. Odată la trei luni, pacienții diagnosticați cu HTAP trebuie să se prezinte la control, iar pe perioada în care nu se prezintă la spital, medicamentația trebuie respectată cu sfințenie. Pacienții diagnosticați cu aceasă boală sunt urmăriți clinic și paraclinic. Totodată, aceștia vor primi o pensie de handicap”, mai spune dr. Anda Tesloianu.

Un cunoscut artist ieșean a supraviețuit!

HTAP este o boală invalidantă, care îngrădește activitatea socio-profesională. Pacienții diagnosticați cu această boală se desprind de viața socială. Nu mai pot merge, nu se pot plimba, respiră greu și au în permanență senzația că se sufocă. Medicii susțin că sunt pacienți care reușesc cu greu să-și reia viața socială. În anul 2010, cotidianul BZI prezenta cazul lui Ovidiu Urzică, solist al Operei Române din Iași, diagnosticat și el cu HTAP. Atunci avea doar 32 de ani și s-a luptat mulți ani cu boala. În urma unui trensplant pulmonar efectuat în Franța, boala nu l-a mai chinuit la fel. Transplantul a avut loc, iar imediat după, Ovidiu s-a mutat în Franța.

„Pacientul este acum bine. A avut noroc că a avut posibilitatea de a beneficia de transplant. Din păcate însă, nu toți pacienții sunt compatibili cu un transplant, iar la noi în România greu găsești donatori”, încheie dr. Anda Tesloianu.