Cunoscută în tradiția populară drept Marțea Albă, a treia zi de Paște ocupă un loc aparte în cadrul Săptămânii Luminate. Este o zi dedicată familiei, prietenilor și reconectării sufletești, în care creștinii obișnuiesc să facă vizite, să împărtășească bucuria Învierii și să se bucure de liniște și voie bună.
Din punct de vedere religios, ziua este considerată nelucrătoare, fiind marcată prin continuitatea sărbătorii pascale în spirit de comuniune și pace.
Tradiții și obiceiuri în Marțea Albă
Potrivit tradiției creștine, Marțea din Săptămâna Luminată este încă o zi de sărbătoare cu cruce roșie, motiv pentru care activitățile gospodărești sunt evitate. Se spune că în această zi nu se spală, nu se calcă, nu se coase și nu se muncește pământul, pentru a păstra spiritul curat al Paștelui.
Tot în această zi, obiceiul străvechi spune că femeile merg la biserică ducând vin roșu și pască rămase de la masa pascală. După ce sunt sfințite de preot, acestea sunt oferite de pomană celor nevoiași, ca gest de milostenie și comuniune.
A treia zi de Paște este dedicată tradițional vizitelor, în special relației dintre fini și nași. Finii obișnuiesc să meargă în vizită la nași, aducând cadouri alese într-un coș plin de bunătăți. Pe lângă preparatele tradiționale de Paște, coșul trebuie să conțină și vin, orez, grâu sau porumb, ingrediente menite să aducă noroc și prosperitate.
În această zi, oamenii pot ciocni ouă „dos în dos”, păstrând vie o veche tradiție. Totodată, firimiturile de la masa pascală — care nu se strâng timp de trei zile — sunt îngropate în pământ. Conform legendei, din locul în care sunt îngropate aceste firimituri răsare o plantă numită cucoană sau maruncă, considerată un leac miraculos pentru femeile care își doresc să rămână însărcinate.
Umblatul cu pasca rămâne una dintre cele mai răspândite și îndrăgite tradiții în Săptămâna Luminată. Oamenii merg în vizite la vecini, ducând pasca ca simbol al bucuriei și al Învierii lui Hristos, anunțând astfel sărbătoarea luminoasă.
Tot în această perioadă are loc și ritualul uscării și sfărâmării Sfântului Agneț — pâinea de împărtășanie sfințită în timpul Liturghiei Sfântului Vasile, celebrată în Joia Mare, din Săptămâna Patimilor. Acest obicei este încărcat de semnificații spirituale profunde și face legătura între suferința și Învierea Mântuitorului.
Rugăciunea care se rostește în a treia zi de Paște
„Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai plâns pentru Lazăr și lacrimi de întristare și de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primește lacrimile mele. Cu patimile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sângele Tău, curățește sângele meu și amestecă în trupul meu mireasma trupului Tău cel de viață făcător. Fierea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat.
Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Fața Ta, cea batjocorită cu pălmuiri și cu scuipări, să umple de strălucire fața mea cea întinată în fărădelegi. Amin!”
Marțea Albă, a treia zi a Paștelui, este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Luminată, purtând o semnificație specială în tradiția populară.
Să mori tu că așa este obligatoriu ?
Credincioșii nu se spală în zilele de Paște?
Da !, așa fac habotnicii și superstițioșii !, că așa lea zis lor unii boșorogi handicapați duși cu pluta certați cu apa și săpunul și cu societatea și cu munca !