Marele mister al „nehotărâților”. Și despre capcanele diasporei

Analiștii care reprezintă institutele de cercetare de piață sau așa-zisele institute, precum și analiștii de ocazie, ne avertizează – și pe bună dreptate – asupra unor mari surprize care pot surveni în timpul alegerilor și prin care, practic, rezultatele unor sondaje postate aproape zilnic ar putea fi date peste cap. Acești analiști, cu sau fără ghilimele, nu uită să ne avertizeze și asupra unor capcane electorale pe care ni le relevă diaspora. De fapt, asistăm la o dublă prestidigitație.

Conform măsurătorilor, ni se spune – și pe bună dreptate – că un procent uriaș de 35-40% dintre cetățenii care afirmă că vor vota se declară, în același timp, nehotărâți. Adică, pentru moment, reiese că aceștia nu s-au decis asupra vreunui candidat prezidențial. Și, pornind de la aceste premăsurători, analiștii institutelor de cercetare de piață ne previn asupra faptului că rezultatele pe care ni le comunică azi vor fi date mâine peste cap. Dar cine se scuză astfel, se acuză.

RomaniaTV

Călin Georgescu, ASASINAT în România!! Vestea NEAGRĂ a picat ca un trăsnet

Observatornews.ro

A fost condamnat pentru o crimă pe care nu a comis-o și a petrecut 38 de ani după gratii. Cum au descoperit procurorii adevărul

Este cu neputință ca sociologi, unii dintre ei cu studii solide, să nu își pună întrebarea de ce atât de mulți cetățeni sunt nehotărâți. 35-40% din țară. La care, păstrând proporțiile, mai putem adăuga încă cel puțin 10% din diaspora. Și ajungem la o cifră inimaginabilă de 50% – persoane care, peste câteva zile, vor vota, dar nu se vor decide, vezi Doamne, decât în ultima clipă pe cine vor pune ștampila. Acest tip de raționament este total fals. El este inițiat și promovat numai și numai pentru a masca manipulările de tot felul pe care centrele de sondare le fac în funcție de comanditar. Adică de cine le plătește. Institutele de cercetare de piață „pansează” partidele politice înainte de alegeri, specialiștii acestora știind, de fapt, foarte bine care sunt preferințele electoratului. Cel puțin, care sunt preferințele electoratului intern.

Manipulările grosolane și brutale care s-au petrecut pe parcursul alegerilor desfășurate la sfârșitul anului trecut, în special ale celor prezidențiale, dar mai ales anularea abuzivă a celor două tururi de scrutin din luna decembrie, eliminarea din cursă a Dianei Șoșoacă și apoi a lui Călin Georgescu, precum și numeroasele dosare penale încropite împotriva unor lideri suveraniști, însoțite de acuzații de tot felul pe posturile de televiziune neprietene ale acestora, au avut drept efect, cum era de altfel și normal, generarea unei atmosfere accentuate de teamă, atât în rândul presei independente – sancționată și ea la greu, pentru curajul de a-și exprima liber opiniile – cât și în rândul cetățenilor. Rezultatul este că, atunci când sunt chestionați de agenții de teren sau prin telefon pentru a se da răspunsuri unor chestionare sociologice, 35-40% dintre aceștia răspund că vor vota, dar nu știu cu cine. Cei care „vor vota, dar nu știu cu cine” reprezintă electorat suveranist. Ei vor vota cu suveraniștii, dar, după tot ceea ce s-a întâmplat, se tem să recunoască acest lucru. În aceste condiții, cercetările de piață nu fac altceva decât să elaboreze și să propage o mare minciună, excluzându-i pe cei 35-40% dintre electori de la măsurători, cu motivul că aceștia ar fi nehotărâți.

O a doua minciună, tot de mari proporții, este legată de românii din diaspora. Ni se afirmă cu obstinație – tot de către reprezentanții institutelor de cercetare de piață – neadevărul cum că românii din diaspora nu ar putea fi măsurați. Și, în consecință, ei constituie o nouă mare necunoscută. Și aceasta este o manipulare. Există suficiente instrumente sociologice pentru o eșantionare științifică a populației de români din diaspora, în funcție de statul în care trăiesc, de mediul urban sau rural, de profesiile pe care le reprezintă, de sex și de vârstă. Numai că cercetarea acestora poate arunca în aer politica partidelor politice, care se cramponează de putere și care încearcă, pe ultima sută de metri – susținute fiind de statul subteran intern și extern – să manipuleze sau chiar să mistifice rezultatul real al alegerilor. De aceea, cei care plătesc cercetările de piață, adică comanditarii, se feresc ca dracu’ de tămâie de rezultate care, odată făcute publice, ar fi extrem de descurajante pentru ei.

Dacă nu vom asista cumva la o falsificare ostentativă, grosieră, violentă a rezultatului alegerilor, la prezidențialele care urmează, atunci se va vedea, când vom trage linie, câtă dreptate am avut.