Mare atenție la cardurile bancare! Sunt mai periculoase ca bancnotele și reprezintă un adevărat focar de infecție cu noul Coronavirus!

Băncile încearcă să-i manipuleze pe oameni, ca să-și poată încasa comisioanele grase din tranzacțiile efectuate cu cardul, dar nimeni nu vorbeste despre faptul că și cardurile sunt un adevărat focar de infecție cu noul Coronavirus!

Specialiști din întreaga lume încearcă să afle exact care este durata după care noul coronavirus nu mai este prezent pe diferite suprafețe. Conform specialiștilor australieni, noul virus poate rezista până la 28 de zile pe suprafețe. Imediat, s-a spus că banii sunt principalii transmițători ai virusului, dar nimeni nu a sesizat faptul că băncile încearcă să le transmită oamenilor că vezi Doamne cardurile ar fi cele mai sigure instrumente de plată.

Stirile PROTV

Județele câștigate la prezidențiale de Georgescu, Lasconi și Ciolacu. Premierul a obținut cel mai mic scor din istoria PSD

RomaniaTV

Spor de 50%, tăiat în urma unei decizii a Înaltei Curți. Ce angajaţi pierd sume imense la leafă

Dincolo de faptul că băncile încearcă să-i manipuleze pe oameni, ca să-și poată încasa comisioanele grase din tranzacțiile efectuate cu cardul, nimeni nu vorbeste despre faptul că și cardurile sunt un adevărat focar de infecție cu noul Coronavirus! In plus, băncile câștigă sume uriașe din comisioane în această perioadă de pandemie, iar toate tranzacțiile cu cardul sunt ușor de monitorizat de toate serviciile. Folosind des cardul, românii le oferă instituțiilor de forță acces la toate cheltuielile lor!

07:30, 19 Nov 2024

Se schimbă regulile pentru cei care plătesc cu cardul în magazine! Ce nu vor mai primi clienții

15:16, 12 Nov 2024

FOTOHackerii au conceput o nouă metodă de furt al datelor bancare care face milioane de victime! Alertă printre români

Noul coronavirus rezistă 28 de zile pe carduri

Și totuși, românii nu trebuie să se lase manipulați și să știe că noul coronavirus poate rămâne activ săptămâni întregi pe carduri bancare și alte suprafețe cu care ne întâlnim în viața de zi cu zi. Cel puțin asta a constatat cel mai performant laborator de biosecuritate al Australiei. Studiul atrage atenția asupra riscurilor pe care le aduce manipularea cardurilor sau a banilor, a echipamentelor cu touchscreen sau a diferitelor mânere și bare, scrie Bloomberg.

In tot acest timp, in România se întâmplă foarte multe lucruri ciudate. Autoritatile decid sa inchida restaurantele care si asa nu prea aveau clienti in perioada asta, dar supermarketurile raman deschise si nimeni nu indrazneste sa se atinga de ele. De frica acestor multinationale, autoritatile inchid ochii si se fac ca nu vad ca poti lua COVID-19 mult mai ușor de la magazinele mari decat dintr-un restaurant, de exemplu. Mai mult decat atat, Guvernul liberal insista sa organizeze alegerile parlamentare pe data de 6 decembrie, desi dupa alegerile locale a explodat numarul cazurilor de infectare cu COVID-19 în întreaga Românie. În timp ce guvernanții ne îndeamnă să mergem la vot, este invocat tot mai des scenariul conform căruia scoala ar trebui să se mute în online. Încă o manipulare ieftină: la vot e bine, la scoală sau gradinită e COVID-19. Rămâne de văzut, dacă aceste manipulări vor prinde la români, deși după ultimele alegeri locale, pare că procentul de oameni fără minte crește tot mai mult în țară.

Virusul, mai puternic la temperaturi reci

Reamintim că, cercetătorii de la Centrul Australian pentru Prevenirea Bolilor au arătat că SARS-CoV-2 este „extrem de puternic”, reușind să supraviețuiască la temperatura camerei (20 de grade Celsius) timp de 28 de zile pe suprafețe line precum ecranele telefoanelor mobile sau bancnotele de plastic, în timp ce durata de supraviețuire a virusului gripal este de 17 zile.

În schimb, virusul supraviețuiește mai puțin de o zi pe unele suprafețe dacă temperatura este de 40 de grade, potrivit unui studiu publicat în Virology Journal. Astfel, aceste cercetări aduc noi dovezi că noul coronavirus supraviețuiește mai mult pe vreme rece, făcându-l mai greu de controlat iarna decât vara.

„Rezultatele noastre arată că SARS-CoV-2 poate rămâne contagios pe diverse suprafețe, pe perioade lungi de timp, ceea ce subliniază necesitatea menținerii unor bune obiceiuri precum spălarea mâinilor și curățarea suprafețelor”, spune Debbie Eagles, directorul-adjunct al Centrului.

În același timp, coronavirusul are tendința de a rezista mai bine pe suprafețe fine, lipsite de asperități, cum sunt cardurile, comparativ cu cele mai aspre, cum ar fi bumbacul.

Studiul a fost finanțat de armata australiană și a constat în impregnarea unui mucus artificial cu coronavirus pe diferite suprafețe, la concentrații similare cu cele din probele prelevate de la pacienții infectați. Experimentul s-a derulat în întuneric, pentru a îndepărta efectul luminii ultraviolente ce poate inactiva virusul. S-a verificat astfel cât rezistă virusul pe diverse suprafețe (inox, bancnote din polimeri, bancnote din hârtie, sticlă, bumbac și plastic), la diferite temperaturi (20 de grade, 30 de grade și 40 de grade).

Obiecte periculoase care rețin coronavirusul cel mai bine

Cercetătorii recunosc însă că rolul precis în transmiterea virusului jucat de diverse suprafețe, timpul de contact cu aceste suprafețe pentru a se ajunge la o infectare, precum și cantitatea de virus care ar fi necesară pentru o contaminare rămân de determinat, însă aceste studii care arată – în condiții de laborator – cât rezistă virusul pe diverse suprafețe sunt importante pentru elaborarea unor strategii de risc, mai ales în zonele unde contactele cu aceste suprafețe pot fi frecvente.

Ecranele telefoanelor mobile, bancomatele, cardurile, automatele de plată de la supermarketuri, punctele de check-in din aeroporturi sunt astfel de obiecte care sunt atinse frecvent de mai multe persoane și care nu sunt dezinfectate în mod regulat putând reprezenta un risc de infectare cu SARS-CoV-2, arată cercetătorii.
Pe de altă parte, supraviețuirea coronavirusului pe inox, la temperaturi scăzute, ar putea explica izbucnirea focarelor în fabricile de procesare a cărnii și în depozitele frigorifice. Se știe că s-au descoperit urme de coronavirus inclusiv pe produse congelate.