Marcel Ciolacu, preşedintele PSD a vorbit despre intâlnirea cu premierul Florin Cîţu pe tema Planului de Redresare şi Rezilienţă. Marcel Ciolacu a precizat că întâlnirea a fost mult prea superficială la nivelul de așteptare al social democraților care alături de specialişti ar fi vrut să discute un plan fezabil, mai ales că ultimele două propuneri au fost respinse de Comisie.
Este de menționat faptul că această întrevedere nu a fost una dorită de premier, ci încurajată de reprezentanții Uniunii Europene, care susțin că este necesar ca politicienii aflați în opoziție să fie de acord cu modul în care a fost realizat PNRR.
„Am fost și cu specialiștii din interiorul partidului şi ne aşteptam să avem în față un draft al acestui Plan de Redresare și Reziliență. A fost o prezentare făcută de către Ministrul Fondurilor domnul Ghinea, o înșiruire de sume, o înșiruire de reforme, fără ni se prezenta fundamentul sau ceea ce se dorește la acele reforme.
În această pandemie am văzut diferențele între statele occidentale mai avansate și România. Sistemul sanitar ne-a arătat acum lacunele pe care le are România. În interiorul României avem diferențe mari între zonele de dezvoltare. Un astfel de plan trebuie să închidă aceste discrepanțe.
Unde este migrația cea mai mare a forței de muncă, cei care ar trebui să aducă plus valoare României? În zona Moldovei. Automat că dorim să încercăm să eliminăm aceste diferențe. În primul rând am vorbit despre descentralizare pentru că nu poţi să vorbești de absorbție pe un sistem centralizat.
Orice sistem centralizat duce ca factorul politic să fie determinant și atunci am cerut o descentralizare către gestionarea lor de către administrația locală. Am cerut transparență clară a zonelor vizate de investiții în acest plan, lucru cât se poate de normal. Să vedem domne, au acces toate administrațiile locale și județene la acest plan Național de Redresare și Reziliență?
Şi nu în ultimul rand, investițiile mari. Să vedem cum sunt cuprinse și care sunt palierele. La zona de ape, fiindcă tot vorbim că sunt inundații în România, de la 4 miliarde s-a ajuns la un miliard și jumătate.
La agricultură nu am reușit, și această informație o am de la Comisia Europeană, domnul Oroş nu a fost în stare să argumenteze un proiect și necesitatea României pentru irigații. Sunt 0 lei la irigații în PNRR. S-au dus cu planurile de irigaţii de pe timpul lui Ceauseşcu. Normal că, Comisia a refuzat că lucrurile, tehnologia au evoluat”, a spus Marcel Ciolacu.
România, între decizii politice și sărăcie lucie. Sume colosale VS mărunțiș. Cum sunt împărțiți banii între regiuni și județe
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în valoare de circa 30 miliarde de euro este alocat de Bruxelles României. Acești bani ar trebui distribuiți în primul rând pentru a susține dezvoltarea întregii Românii, însă, se pare că anumite județe sunt privilegiate. Conform declarațiilor Liderului Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin se pare că județul Cluj va primi aproximativ trei miliarde de euro în timp ce întreaga regiune a Moldovei doar 2.3 miliarde.
Deși în campanii a fost susținută ideea dezvoltării unei „Românii normale”, aleșii alocă sume substanțiale doar anumitor zone care deja au atins un nivel de dezvoltare remarcabil. Probabil guvernanții au uitat că România este împărțită în 41 de județe și că fiecare în parte trebuie să beneficieze de suport pentru a ajunge la standarde europene. Este un lucru cunoscut că Moldova, în comparație cu alte regiuni, se confruntă cu reale probleme atât din punct de vedere economic cât și al infrastructurii.
Conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă o sumă considerabilă va fi alocată în Cluj pentru construirea unui metrou. Totuși, în nenumărate localități din țară nu există asfalt, apă, curent electric etc. Deși guvernanții ar trebui să pună în balanță orice decizie pentru a fi în interesul cetățenilor, se pare că la baza acestora stau doar influențele politice.