Mandatul lui Klaus Iohannis a expirat, iar S.O.S. România cere eliberarea funcției. Sesizarea, depusă la Senat

Mandatul lui Klaus Iohannis a expirat, iar S.O.S. România cere eliberarea funcției printr-o sesizare depusă la Senat.

„Către Senatul României

Domnului Președinte al Senatului

Subscrisul Grup Parlamentar al Partidului S.O.S. România, cu sediul în București, str. Turda nr.119, bl. 6, sc. C, et. 1, ap. 52, Sectorul  1, reprezentat legal prin CLEMENT SAVA, în calitate de lider grup parlamentar,

În temeiul art. 44 alin. (2) din Legea nr. 47/1992  privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, vă solicităm să procedați la sesizarea Curții Constituționale în vederea constatării existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României, a constatării vacantării funcției de Președinte al României, prin expirarea, la data de 21 decembrie 2024 a mandatului fostului președinte Klaus Werner Johanis  şi  să comunice cele constatate Parlamentului României, în vederea numirii Președintelui interimar.

Stirile PROTV

Coșmar la bordul avionului elvețian care decolase din București și a aterizat de urgență. Un însoțitor de zbor este la ATI

RomaniaTV

Suma COLOSALĂ plătită de Ștefan Bănică și Andreea Marin pentru facultatea fiicei lor. Violeta va studia la...

Precizăm că potrivit art. 44 alin. (2) din Legea nr. 47/1992  privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, ” Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României se constată la cererea preşedintelui uneia dintre Camerele Parlamentului sau a preşedintelui interimar care exercită atribuţiile Preşedintelui României în perioada cât acesta este suspendat din funcţie. ”

Apreciem că această sesizare poate fi formulată și de , în ansamblul ei, în virtutea principiului de drept cuprins în adagiul latin cine poate mai mult, poate și mai puțin (qui potest plus, potest minus).

În motivarea prezentei cereri, invocăm următoarele

ARGUMENTE:

1.Potrivit art. 146 litera lit. g) din Constituție, Curtea Constituțională ” constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;”

2. Vom prezenta, în continuare, situația constituțională  actuală a celui care se consideră încă Președintele României.

În conformitate cu articolul 83 din Constituție, (1)Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

3. Din interpretarea acestui text, rezultă, cum se exprimă doctrina cea mai avizată și unul din specialiștii  cei mai  recunoscuți din domeniul dreptului constituțional,că ”Mandatul  începe la data depunerii jurământului  de către persoana aleasă în această funcție , și nu de la momentul alegerii, și SE ÎNCHERE LA TRECEREA A EXACT 5 ANI DE LA DATA DEPUNERII JURĂMÂNTULUI”.

Am bolduit și scris cu majuscule o parte din text, facând un rabat -permis, de altfel, în astfel de situații- de la regulile gramaticii,  spre a se înțelege că MANDATUL PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI, ÎN MOD LEGAL ȘI CONSTITUIȚIONAL, NU POATE DEPĂȘI NICI CU O ZI DURATA DE 5 (CINCI) ANI PREVĂZUTĂ DE ART. 83 ALIN. (1) DIN Constituție.

4.Potrivit art. 81 (4) din Constituție, ”Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.”

Aceasta înseamnă, cum spune același autor, că Legea Fundamentală ”instituie regula potrivit căreia nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate, acestea putând fi și succesive. Așadar, indiferent de situație, o persoană nu poate exercita mai mult de două mandate  de Președinte. Regula  este de  de strictă interpretare și nu lasă posibilitatea alegerii”.

Președintele în exercițiu până la data de 21 decembrie 2024, orele  24:00 a exercitat cele două mandate, iar ultimul s-a încheiat la data de 21 decembrie orele 24:00.

A mai rămâne, fie și o zi, în calitate de Președinte al României, are semnificația începerii unui al treilea mandat, ceea ce CONSTITUȚIA NU PERMITE.

5. În decizia de a se considera și comporta în continuare ca Președinte al României, acesta are în vedere alin. (2)  al art. 83 din Constituție, care prevede că Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.

Vă rugăm să aveți în vedere că alineatele (1) și (2) ale art. 83   trebuie interpretate prin coroborare unul cu celălalt.  Aceasta înseamnă că textul vizează situații normale, în care alegerile se organizează la termen, se validează de către Curtea Constituțională,  se parcurg toate procedurile electorale și constituționale, în termenele prevăzute de Legea Fundamentală a țării.

În situația în care nu se realizează acest lucru, iar alegerile sunt invalidate, astfel cum  ne aflăm în prezent, în mod samavolnic, de altfel, în opinia noastră, de către Curtea Constituțională, PREVEDEREA DE LA ALIN. (2) AL ART. 83 din Constituție NU MAI SUBZISTĂ.

ÎNTR-O ATARE SITUAȚIE, ÎN MOMENTUL ÎMPLINIRII TERMENULUI DE ÎNCETARE A MANDATULUI- adică 21 decembrie 2024, orele 24:00 – MANDATUL PREȘEDINTELUI ÎNCETEAZĂ, DACĂ , ÎNTRE TIMP, NU A FOST INSTITUITĂ PRIN LEGE ORGANICĂ, O STARE DE RĂZBOI SAU O CATASTROFĂ, CARE SĂ DETERMINE PRELUNGIREA MANDATULUI.

6. Precizăm că, în conformitate cu art. 83 alin. (3), ”Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.”

Constatăm, din interpretarea acestui text, că prelungirea mandatului o poate face numai Parlamentul, prin lege organică, adoptată în condițiile art. 76 alin. (1) din Constituție,  respectiv cu votul majorității membrilor fiecărei Camere.

Dat fiind faptul că o asemenea lege nu s-a adoptat deoarece, din fericire, România nu se află în niciuna din astfel de situații, deși autoritățile României, prin demersurile cu precădere ale lui Klaus Werner Johanis, validate, din păcate, de către Curtea Constituțională, au făcut tot posibilul să o creeze, iar sub aspect economic , social, dar și politic, au și reușit, rezultă că de la data de 21 decembrie 2024 orele 24:00 cetățeanul Klaus Werner Johanis nu mai este Președintele României, iar  rămânerea lui în funcție îi atrage calitatea de uzurpator, cu toate consecințele juridice, inclusiv penale, care rezultă din aceasta.

7.În conformitate cu art. 97  din Constituție, care reglementează vacanţa funcţiei  de Președinte, ”(1)Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. (2)În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.”

În situația constituțională în care ne aflăm, consecință și a Hotărârii Curții Constituționale de anulare a alegerilor, domnul  Klaus Werner Johanis ARE OBLIGAȚIA CONSTITUȚIONALĂ SĂ-ȘI DEA DEMISIA, dat fiind faptul că ACEASTĂ MODALITATE ARE APLICABILITATE ÎN ACEST CONTEXT CONSTITUȚIONAL, deoarece MANDATUL I-A ÎNCETAT ȘI NU A FOST PRELUNGIT.

Dacă nu  face acest lucru, devine uzurpator al unei calități oficiale, cu toate consecințele, juridice, în special penale,  care decurg de aici.

8. Vă aducem la cunoștință că PARTIDUL S.O.S. ROMÂNIA ȘI, SPERĂM, CĂ NICI SENATUL ROMÂNIEI ȘI PREȘEDINTELE ACESTEIA ȘI CU ATÂT MAI MULT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,  NU SE POT FACE PĂRTAȘI LA ACEASTĂ SITUAȚIE, deoarece, procedând astfel, am DEVENI COMPLICI, CU TOATE CONSECINȚELE JURIDICE,  ÎN SPECIAL PENALE, CARE DECURG DE AICI.
9. În conformitate cu 146 lit. g) din Constituție, Curtea Constituțională ”constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului”.
10. Potrivit art. 44 alin. (2) din Legea nr. 47/1992  privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, ”Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României se constată la cererea preşedintelui uneia dintre Camerele Parlamentuluisau a preşedintelui interimar care exercită atribuţiile Preşedintelui României în perioada cât acesta este suspendat din funcţie. ”

Pentru argumentul invocat în preambul, conform căruia cine poate mai mult , poate și mai puțin și pentru a da mai mult forță demersului nostru, apreciem că sesizarea se poate face și de către Plenul Senatului.

De altfel, Curtea Constituțională s-a considerat competentă să se pronunțe și în alte situații, fără să mai pună problema dreptului procesual de a fi sesizată,  cum ar fi contestația formulată de persoane care nu aveau  un interes legitim procesual în competeția electorală pentru funcția de președinte din anul 2024 și a hotărât eliminarea Președintelui Partidului S.O.S. România din competiția electorală pentru funcția de Președinte, suprimându-i dreptul de a fi ales.

CONCLUZII

Având în vedere  toate aceste argumente și situația prezentată, în temeiul art. 44 alin. (2) din Legea nr. 47/1992  privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, vă solicităm să procedați la sesizarea Curții Constituționale în vederea constatării existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României, a constatării vacantării funcției de Președinte al României, prin expirarea, la data de 21 decembrie 2024 a mandatului fostului președinte Klaus Werner Johanis  şi  comunicării celor constatate Parlamentului României, în vederea numirii Președintelui interimar.

LIDER GRUP PARLAMENTAR S.O.S. ROMÂNIA

CLEMENT SAVA

Redactat,

Prof. univ. dr. VERGINIA VEDINAȘ, Deputat S.O.S. ROMÂNIA,  Circumscripția Electorală 41 Vrancea”, se arată în sesizarea depusă la Senat.