Mănăstirea Dintr-un Lemn se află în comuna Frâncești, județul Vâlcea, fiind situată la doar 25 kilometri de Râmnicu Vâlcea. Acest așezământ monahal, care poartă hramul Nașterii Maicii Domnului este un loc unic din România. Potrivit unei tradiții locale, mănăstirea a fost construită prin cioplirea unui singur stejar, în primele decenii ale secolului al XVI-lea.
În cătunul Mănăilești, din comuna vâlceană Frânceşti, se află o mare lavră a ortodoxiei românești și anume Mănăstirea Dintr-un Lemn, ctitoria lui Preda Brâncoveanu, la care însuși domnitorul Matei Basarab s-a adăugat ctitor, prin nenumăratele sale daruri. Dar, înainte de a se ridica această mândră ctitorie de zid, aici a existat un mic lăcaș din lemn învăluit în legendă, menționat pentru prima oară în însemnările arhidiaconului sirian Paul de Alep (Bulus ibn Makarius az Zaim al Halab), care l-a însoţit pe tatăl său, Patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoriile sale prin Ţările Române.
Mănăstirea Dintr-un Lemn, unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale din țară
Se spune că bisericuța este făcută dintr-un singur trunchi de stejar, iar la construcția sa nu s-au folosit cuie. Conform legendei, într-o noapte a anului 1570, un oier sau un călugăr pe nume Radu a adormit la umbra unui stejar secular.
În vis, i s-a evit Dumnezeu, care l-a îndemnat să caute o icoană a Fecioarei Maria într-o scorbură a copacului, icoana care să devină odorul bisericii pe care el, Radu, o va construi din lemnul acelui stejar, fără a folosi nicio altă scândură luată de la un alt arbore.
Dimineața devreme, bărbatul s-a trezit și căutând scorbura stejarului, a găsit cu stupoare icoana despre care i-a vorbit Dumnezeu în vis. Acesta a lăsat oieritul și s-a apucat să ridice biserica, deși nu cunoștea nici dulgherie, nici tâmplărie, ajutat de Dumnezeu, care i-a îndrumat brațul, acesta a reușit să înalțe biserica.
Deși foarte mică biserica arată ca o bijuterie arhitecturală în care, de îndată ce intri, ai impresia că simți îmbrățișarea Domnului. Întreaga construcție a bisericii este cioplită, neavând niciun cui în structura sa.
Și pentru că, așa cum a fost porunca lui Dumnezeu, așezământul sfânt a fost făcut din lemnul unui singur copac, așa i-a rămas și numele Mănăstirea Dintr-un Lemn, iar primul său slujitor avea să fie însuși ciobanul Radu.
Istoria lăcașului de cult
Mănăstirea Dintr-un Lemn a fost pentru prima dată menționată într-un document ce datează din 1653. Biserica de zid care e în aceeași curte cu mănăstirea a fost construită în 1640 de Matei Basarab. Potrivit altor surse, întemeietorul acestui lăcaș ar fi fost Preda Brâncoveanu, un fost mare boier. Arhitectura lui Matei Basarab este recunoscută prin planul triconc al contrucției.
În anul 1715, Ștefan Cantacuzino a restaurat în totalitate clopotnița mănăștirii și Casa Domnească. Între anii 1938-1940, lăcașul de cult este supus altor lucări de consolidare de către Ministerul Aerului și Marinei. Astfel, Mănăstirea Dintr-un Lemn a devenit în mod simbolic altarul de închinare pentru aviatori și marinari.
Mănăstirea Dintru-un Lemn de azi datează din anii 1810-1814, fiind ridicată pe locul celei vechi și după aceleași dimensiuni. Cel care a construit-o a fost ginerele lui Constantin Socoteanu, Iancu.
Această biserică de lemn este realizată din din bârne groase de stejar încheiate în coadă de rândunică, având o formă dreptunghiulară și cu absida altarului decroșată. La exterior este înconjurată de un brâu în torsadă săpat în grosimea lemnului, cu un pridvor deschis, fără turlă. Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Dintr-un Lemn este un simbol ale lăcașului de cult.