„Mână-gură-picior”, boala care îi înspăimântă pe părinți! Dr. Florin Roșu: „Pacientul va putea contracta în continuare boala, deoarece serotipurile Coxsackie sunt numeroase”

Boala „mână-gură-picior” este o boală virală, foarte contagioasă, care apare preponderent la copiii cu vârste cuprinse între 1 și 6 ani, dar și la adulții tineri. Se manifestă prin apariția unor erupții maculo-papulo-veziculo-eritematoase localizate la nivelul palmelor, tălpilor și la nivelul cavității bucale. Denumirea bolii provine de la localizarea erupției.

Boala „mână-gură-picior” este determinată de virusul Coxsackie A 16 care face parte din familia de virusuri nonpolio enterovirusuri. Boala este frecventă în sezonul cald. Se transmite foarte ușor de la copil la copil, pe cale orală, prin secrețiile nazofaringiene, tuse, strănut și prin contactul direct cu obiectele contaminate. Boala apare frecvent în creșe, grădinițe, dar și în mediul familial. Perioada de incubație este de 3-7 zile. Copilul devine contagios încă din săptămâna premergătoare apariției simptomelor. Cei mici pot dezvolta imunitate față de boala „mâna-gura-picior”, pe măsura ce înaintează în vârstă.

Stirile PROTV

Vladimir Putin l-a primit la Kremlin pe Robert Fico, unul dintre puținii lideri europeni cu care a rămas apropiat

RomaniaTV

Scandal monstru după ce Aura Șova a câștigat Vocea României 2024. Acuzațiile dure au bombardat internetul: “Să vă fie rușine!”

Care sunt simptomele bolii „mână-gură-picior”

Cele mai comune simptome ale bolii „mână-gură-picior” sunt febra ridicată, 39-40°C, care apare cu 24-48 de ore înaintea erupției, și odinofagia, cauzată de leziunile veziculare și ulcerative de la nivelul mucoasei bucale (linguale, gingivale, faringiene), motiv pentru care copiii nu pot mânca și pot refuza până și lichidele, ceea ce duce la deshidratare. Pacienții se confruntă, inițial, cu apariția unor macule la nivelul cavității bucale care, ulterior, în 24-48 de ore de la debut, se transformă în mici vezicule cu un contur clar, cu un perete subțire, de culoare gri, înconjurat de un halou eritemtos, foarte dureros. Leziunile veziculoase se ulcerează și lasă adevărate răni la nivelul cavității bucale, făcând imposibilă alimentația.

În acest caz, tolerate sunt laptele rece și iaurtul, singurele care nu determină usturimi în momentul contactului cu mucoasa bucală. Ulterior, apare erupția maculo-papulo-veziculo-eritematoasă, la nivelul palmelor și a tălpilor, și, mai rar, la nivelul coapselor și a trunchiului. Spre deosebire de alte boli eruptive, precum varicela, cu care se și confundă, uneori, erupțiile nu sunt însoțite de prurit. Aceste leziuni dispar treptat, fără dezvoltarea crustei și fără a lăsa cicatrice. În unele cazuri, la 4-6 săptămâni de la debutul bolii, pacienților le pot cădea unghiile de la mâini și picioare.

„Primul semn al bolii este febra, apoi apar leziunile ulcerative la nivelul cavității bucale, asociind odinofagia, scăderea apetitului și alterarea stării generale. După aproximativ 2 zile, apare erupția maculo-papulo-veziculoasă. Boala se vindecă în 7-10 zile. Este o boala autolimitată. După vindecare, pacientul dezvoltă imunitate împotriva virusului, dar acesta va putea contracta în continuare boala, deoarece serotipurile Coxsackie sunt numeroase, motiv pentru care boala se poate repeta sub forma unei noi infecții”, a declarat dr. Florin Roșu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva” din Iași.

Cum se diagnostichează și se tratează această boală contagioasă

Diagnosticul se pune, de obicei, în urma anamnezei și pe baza examenului clinic. Se pot preleva culturi virale din leziuni, scaun sau secreții, pentru a identifica tulpina implicată care a provocat boala. „Mână-gură-picior” poate determina complicații, precum deshidratarea, meningita virală, encefalita și hipertensiunea intracraniană.

„În formele ușoare și moderate, evoluția este autolimitantă, cu vindecare în 7-10 zile. Începând cu cea de-a șaptea zi de boală, se formează anticorpii care elimină virusul din organism. Virusul se mai elimină și prin materiile fecale, timp de aproximativ o lună, ceea ce înseamnă că pericolul de contagiozitate există. De regulă, adulții manifestă forme mult mai ușoare decât copiii. În cazul femeilor însărcinate, dacă infecția s-a produs în primul trimestru de sarcină, se poate produce avort spontan. O femeie infectată la scurt timp după naștere poate transmite infecția nou-născutului. Un număr foarte mare de adulți și copii s-au prezentat în triajul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase «Sf. Parascheva» Iași cu simptomatologia menționată mai sus. Dintre aceștia, în ultimii aproximativ 10 ani, un număr de 40 de pacienți au fost spitalizați și tratați în spitalul nostru, cu o scădere semnificativă a numărului de cazuri pe perioada pandemiei, atunci când spitalul a fost spital exclusiv COVID”, a precizat dr. Florin Roșu.

În cazul bolii „mână-gură-picior”, nu există un tratament specific, doar simptomatic. Cu toate acestea, se recomandă următoarele măsuri: administrarea de antipiretice (paracetamol, ibuprofen), hidratarea corespunzătoare, calmarea durerilor, cu ibuprofen, paracetamol etc sau cu spray-uri cu efect antiinflamator și anestezic, creme și mixturi calmante, pentru erupțiile tegumentare. În general, tratamentul se face la domiciliu, boala nu necesită internare, dar copilul trebuie izolat. În cazul pacienților cu leziuni masive, la care este imposibilă hidratarea, se recomandă spitalizarea, pentru reechilibrarea hidro-electrolitică și acido-bazică, dar și un tratament de specialitate.