Mâine este mare sărbătoare! Ce să nu faci în ziua Sfântului Ilie. Obiceiuri care aduc ghinion

Sfântul Ilie este cunoscut drept aducătorul de ploi și ocrotitor al recoltelor și este sărbătorit pe data de 20 iulie. Legenda populară spune că Sfântul Ilie poate arunca cu grindină și că poate provoca tunete și fulgere atunci când nu îi sunt respectate dorințele. Astfel, pentru oamenii care respectă tradițiile și obiceiurile populare, Sfântul Ilie va alunga seceta, va răcori pământul și va proteja recoltele.

Pe 20 iulie, creștinii ortodocși prăznuiesc marea sărbătoare a Sfântulului Ilie, marcată în calendar cu cruce roșie. Cunoscut în credința ortodoxă ca fiind un Sfânt drept, corect, bun la suflet, acesta a fost ispitit de diavol pentru a-și ucide părinții. Căindu-se, Sfântul Ilie i-a cerut lui Dumnezeu puterea de a lupta împotriva lor, iar Dumnezeu i-a ascultat rugăciunile. Legat de această zi sfântă există mai multe tradiții și obiceiuri care sunt respectate cu sfințenie.

RomaniaTV

Dispar banii de pe carduri, ANAF şi BNR avertismente pentru toţi românii cu carduri

Observatornews.ro

"A plecat la marea armată de îngeri din cer". Alex, militarul găsit împuşcat în cap în Târgu Jiu, a murit după 5 zile de comă

Ce nu ai voie să faci de Sfântul Ilie

Gospodarii nu au voie, pe data de 20 iulie, să lucreze pământul. În caz contrar, Sfântul Ilie va aduce grindina și va strica recoltele. O altă superstiție este legată de mâncatul merelor. Se spune că, de Sfântul Ilie, nu este bine să mănânci mere, altfel grindina va fi de mărimea lor.

Gospodinele merg la biserică și dau de pomană săracilor, aducând busuioc pentru a fi sfințit de preot. După slujbă, femeile chemau vecinii sub un măr pe care îl scuturau, dâns de pomană fructele căzute.

Obiceiuri care aduc ghinion

De asemenea, de Sfântul Ilie mierea nu este recoltată de femei, ci doar de bărbați de seamă, îmbrăcați în haine curate. Doar copiii aveau voie să îi ajute, la nevoie, femeilor fiindu-le interzis accesul în stupină. După recoltare, gospodarii invitau vecinii în casă, unde îi serveau cu miere proaspătă și țuică.

Oamenilor le este interzis, de Sfântul Ilie, să plece la drum lung pentru a fi feriți de fulgere. Se spune că Sfântul Ilie se plimbă pe cer cu un car de foc, iar fulgerul este lovitura acestuia asupra demonilor. Ferestrele și ușile caselor sunt acoperite cu ramuri de salcie pentru a nu fi lovite de fulgere.

Târgurile de Sfântul Ilie

În trecut, oamenii din satele de pe ambii versanți ai Carpaților (numite nedei), organizau, în această zi, târguri și iarmaroace care durau mai multe zile. În cadrul acestor bâlciuri acompaniate de muzică și voie bună, tinerii aveau ocazia să se cunoască mai bine. Comercianții își expuneau marfa care consta în unelte și produse agricole.

Un alt târg foarte cunoscut de Sfântul Ilie este cel de la Fălticeni, de mărime amplă, fiind, într-o anumită perioadă, al doilea ca mărime în Europa, după cel de la Leipzig. În cadrul acestui târg nu se regăseau doar comercianți străini, ci și artiști de circ care își aduceau animalele sălbatice.

Alte târguri de Sfântul Ilie din România

• Covasna – Nedeea mocănească “Sânt Ilie la români”
• Săcele – “Târgul feciorilor de la Săcele”
• Săcele – Sărbătoarea mocanilor de Sânt Ilie – sâmbăta și duminica în preajma zilei de Sfântul Ilie, în Poiana Angelescu
• Polovragi – “Nedeea de la Polovragi” – manifestare etnofolclorică și târg anual
• Fălticeni” – Șezătoarea” – spectacol folcloric ce se organizează de ziua Sfântului Ilie
• Bezdead, Găești – Târg anual

130.000 de români își serbează ziua onomastică de Sfântul Ilie. De asemenea, în această zi este sărbătorită și Ziua Aviației Române, Sfântul Ilie fiind considerat, începând cu anul 1913, ocrotitorul și patronul aviatorilor.