Un cuplu din Iași a ridicat cu 18.000 de euro, bani împrumutați de la prieteni și din economii, o afumătoare ca acelea de pe vremea bunicilor. Preparatele afumate cu lemn de fag și cireș conțin doar sare, piper, cimbru și usturoi. Andreea și Andrei Podeanu au deja o listă cu clienți care vor să aibă pe masa de Crăciun cârnați, cotlet, pastramă sau ceafă tradiționale
Andreea și Andrei Podeanu, un cuplu din Iași, au construit de la zero o afumătoare precum cele de pe vremea bunicilor. Au împrumutat bani de la prieteni și cu ce au economisit au ridicat o afumătoare în comuna Aroneanu, chiar lângă locuința lor. Tinerii au renunțat la locurile de muncă pentru a se dedica micii afaceri de familie și spun că, până acum, au investit 18.000 de euro.
„Noi am început afacerea de familie în Bacău, de unde sunt eu. Lângă casă, părinții au făcut o făbricuță și au afumat carnea. Noi ne-am mutat în Iași, părinții au renunțat la afacere și noi am decis să ducem mai departe rețetele părinților. Știam cum funcționează afacerea aceasta, facem produse foarte bune și asta ne spun clienții, motiv pentru care am făcut această făbricuță. Am reușit să ducem la capăt planul. De la idee până la construcția fabricii au trecut vreo două luni.
Nu aveam buget pentru asta, nici posibilitatea să accesăm niște fonduri. Dar am avut mare noroc de un prieten, care ne-a împrumutat niște bani pe care trebuie să-i înapoiem. Începutul acestei fabrici a fost cu două zile înainte de introducerea stării de urgență! Cu o săptămână înainte de Sărbătorile Pascale am terminat fabrica și, apoi, am început să avem clienți”, povestește Andrei Podeanu, producătorul în vârstă de 34 de ani.
Andrei și Andreea Podeanu au investit 18.000 de euro în afacere
Andreea și Andrei Podeanu își amintesc cât de grea a fost perioada în care au construit afumătoarea, pentru că nu aveau un buget foarte mare și au fost nevoiți să economisească orice ban. Astfel, aproape toți membrii familiei au fost implicați în construirea afumătoarei, care să respecte toate normele sanitar-veterinare, dar și să fie „ca pe vremea bunicilor”.
„În toată perioada aceea, cât am construit fabrica, am muncit 4 persoane, ca să mai diminuăm din costuri. Eram la 8:00 dimineața aici și munceam până la 10 seara, până intram în casă. Voiam să terminăm cât mai repede, să dăm drumul la treabă. Țin minte că trebuia să toarne beton și «trompa», cum i-am spus eu, costa 500 de lei. Am zis că nu mai dăm banii aceștia pentru că nu e așa greu să torni o mână de beton și să o uniformizezi. Nu a fost așa (n.r. – râde). Vă dați seama ce dureri de spate aveam de la câte lopeți am cărat și cât am bătut betonul ca să îl facem uniform?!”, își amintește Andreea Podeanu (33 de ani).
Producătorul: „Facem foc la sobă și îl supraveghem din 15 în 15 minute. De aici provine fumul natural”
Tânărul a învățat rețetele de la părinții săi și le-a păstrat pe cele simple pentru că acestea se foloseau și pe vremea bunicilor. Carnea este lăsată la baiț timp de 2-3 zile, încă o zi sunt la afumat, iar, apoi, durează aproape o zi ca să fie numai bună pentru consumat. În cotlet, pastramă sau ceafă pun doar sare, piper și cimbru. Usturoiul îl adaugă la cârnați.
„Condimentele pe care le folosim noi la prepararea baițului sunt sarea, piperul alb și cimbrul, iar, la cârnați, folosim doar usturoiul, luat din piață. Am preferat să fie totul tradițional ca proces de afumare. E mult mai simplu să faci într-o afumătoare controlată decât în asta. Aici nu putem să controlăm scăzământul (n.r. – pierderea din greutatea mărfii) produselor, pentru că, uneori, e posibil să nimerim un lemn care să fie mai umed și poate scoate mai mult fum și nu va arde la fel, puterea calorică nu va fi la fel. Atunci, scăzământul oscilează. La pastrama de oaie, pe care o ținem undeva la o săptămână la baiț, ne-a scăzut la 45 la sută cantitatea de carne. După cum ați văzut, facem foc la sobă și îl supraveghem din 15 în 15 minute. De aici provine fumul natural”, mai spune Andrei Podeanu.
Andrei Podeanu: „Omul a venit cu caserola la piață și mi-a adus sarmale!”
Produsele sunt vândute cu prețuri cuprinse între 30 și 68 de lei kilogramul. Cele mai căutate sunt slăninuța, cotletul și pastrama. Andrei se ocupă de livrările la domiciliu.
„Eu, în fiecare joi, fac livrări la domiciliu fără niciun cost în plus pentru clienți. De aceea, noi încercăm să păstrăm prețurile pentru a fi cât mai accesibile tuturor. Iar, joia și, uneori, vinerea, afumăm pentru Piața Păcurari. Ne-am format un portofoliu de clienți într-o perioadă foarte scurtă. Suntem profund impresionați. Încă o chestie interesantă pe care am observat-o: nu e un business al nostru, ci al comunității pe care am format-o. Noi îi simțim mai mult ca niște prieteni, cunoștințe. Ne sună și seara, ceea ce nu e o problemă, pentru că ne ocupăm doar de afacere și putem să vorbim cu clienții și seara. Avem niște clienți foarte simpatici. De exemplu, un client care a cumpărat de la noi slăninuță, din Piața Păcurari, a venit a doua zi și mi-a adus sarmale. Eu i-am spus că e foarte bună slăninuța la sarmale, că sunt fan sarmale, iar omul a venit cu caserola, la piață, și mi-a adus sarmale! Venise din Breazu, adică nu de peste drum de piață”, mai spune Andrei Podeanu.
Reporterii „BZI” au prezentat recent și povestea produselor tradiționale făcute de „Fabrica de Fum„.
Andrei merge la Piața Păcurari pentru a vinde produsele afumate
Acum sunt 14 sortimente, dar cei doi tineri antreprenori vor să adauge câteva și să majoreze capacitatea de producție la 110 kilograme pe zi.
„Momentan, tot ce ducem la piață vindem într-o zi. Sunt persoane vârstnice care vin la piață și cumpără. «Vine nepoțica mea, vreau o bucățică de mușchiuleț!», ne spune de obicei o clientă fidelă. Sunt oameni care au lucrat în fabrici și știu ce înseamnă produsul natural, de aceea îl apreciază. Când sunt produse cu adevărat naturale, oamenii cumpără de la noi. Dacă nici aceia nu cunosc un produs natural… Îmi spun că nu trebuie să le explic, pentru că știu ce cumpără. Își dau seama după gust și miros. De exemplu, cârnăciorii «Gingle Bell», cum i-am denumit, îmi amintesc cel mai mult de copilărie. Când bag capul în vitrina cu carne mă gândesc la Crăciun. De asta îmi amintește mirosul”, spune Andrei Podeanu.
Afumătoarea este punct gastronomic local, atestat de la Ministerului Turismului.
„Pot să vină turiștii să mănânce aici. Asta spune atestatul primit de la Ministerul Turismului. Am depus și documentația, la Direcția Agricolă, pentru a obține atestatul de producător tradițional”, mai spune Andrei Podeanu.
Primul producător tradițional din Iași care a obținut atestatul de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este Gica Neamțu.