Comisia juridică a Senatului a acordat, joi, un raport de admitere cu amendamente propunerii legislative de modificare a Codului de procedură penală în acord cu decizia CCR, potrivit căreia hotărârea judecătorească trebuie să fie motivată la data pronunţării, iar o persoană condamnată nu poate fi închisă până când nu află motivele în baza cărora a fost trimisă la închisoare.
Senatul a amendat forma iniţiatorilor, în sensul că, de la încheierea procesului, judecătorii au la dispoziţie, în cazuri excepţionale, maximum 120 de zile (faţă de 90 de zile cât prevedea propunerea legislativă în forma iniţiatorilor) pentru pronunţarea sentinţei şi motivarea hotărârii lor.
„La început maximum 120 de zile, putând ca în situaţii cu totul excepţionale să prelungească 30 de zile şi încă 30 de zile, astfel încât să nu se depăşească în total 120 de zile de la încheierea procesului. În acest timp nu se poate pune în executare nicio soluţie, nu este pronunţată nicio soluţie, nici de condamnare, nici de achitare. Abia în momentul pronunţării, odată cu soluţia de condamnare sau de achitare sau de altă natură, toate persoanele implicate în procesul penal vor şti şi motivele”, a afirmat ministrul Justiţiei, Stelian Ion, care a participat la şedinţa Comisiei juridice a Senatului.
Propunerea legislativă, care a intrat miercuri în circuitul parlamentar, este iniţiată de senatorii Anca Dragu (USR-PLUS), Alina Gorghiu şi Iulia Scântei (PNL) şi deputatul Ioan Cupşa (PNL).
Stelian Ion crede că proiectul va trece rapid de plenul ambelor camere ale Parlamentului, iar votul în Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, va fi dat după publicarea deciziei Curţii Constituţionale.
Ministrul Justiției, după ce CCR a stabilit ca hotărârile judecătorești să fie motivate la data pronunţării
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a declarat joi că aşteaptă de la Comisia juridică a Senatului o „soluţie de mijloc” în privinţa perioadei de amânare a pronunţării hotărârilor judecătoreşti, între 90 şi 120 de zile, un termen în care hotărârile să fie redactate în termen cât mai scurt, dar fără a se face „rabat de la calitate”, relatează Agerpres.
„Ideal ar fi să fie un termen cât mai scurt, e cert lucrul ăsta. Realist vorbind, un termen de 90 de zile ar fi, din punct de vedere al sistemului judiciar, insuficient. Am avut discuţii ample într-un grup de lucru la Ministerul Justiţiei, au fost reprezentanţi şi ai Înaltei Curţi şi ai curţilor de apel şi ai tribunalelor. Mi-au spus absolut toţi judecătorii că ar fi un termen foarte scurt, nerealist. Ne interesează, pe de o parte, să fie finalizate procesele cât mai repede, să fie redactate hotărârile în termen cât mai scurt şi acea condiţie referitoare la celeritatea şi la durata rezonabilă a procesului să fie îndeplinită.
Pe de altă parte, nu trebuie să facem rabat de la calitate, pentru că în momentul în care vom grăbi şi vom pune presiune foarte mare pe judecători, se va întâmpla inevitabil acest lucru, va suferi calitatea hotărârilor judecătoreşti şi cred că nu-şi doreşte nimeni acest lucru. Aşa încât am aşteptarea să avem o soluţie de mijloc, să spun aşa, în şedinţa de astăzi a Comisiei juridice. Adică poate nici chiar 120 de zile, cum au fost solicitate în cadrul discuţiilor de la Ministerul Justiţiei, dar nici 90 de zile, undeva între aceste intervale”, a precizat Stelian Ion, la Comisia juridică a Senatului, unde se dezbate un proiect iniţiat de parlamentari PNL şi USR PLUS, care aduce modificări la Codul de procedură penală.
Proiectul putea fi inițiat și de Guvern
El a adăugat că este foarte posibil ca, pe parcursul derulării procesului legislativ, să apară şi decizia Curţii Constituţionale, potrivit căreia este necesar ca hotărârea judecătorească să fie motivată în fapt şi în drept la data pronunţării, însă a menţionat că argumentele CCR „vor fi fructificate” în cadrul procedurii parlamentare.
„Procedura aceasta este una care presupune mai multe etape şi pentru a avea la îndemână nişte paşi, pentru a accelera acest proces de legiferare, am considerat că este bine să pornim deja procesul. Cu siguranţă, pe parcursul derulării acestui proces legislativ, e foarte posibil să apară şi decizia Curţii Constituţionale. Ca atare, considerentele deciziei vor fi fructificate în cadrul procedurii parlamentare”, a spus ministrul Justiţiei.