Cele mai bune ingrasaminte nu costa o avere. Ele pot fi obtinute din plante recunoscute pentru ca pot oferi culturii de legume nutrientii de care aceasta are nevoie, explica Marin Dumbrava, fondatorul fermei ecologice BioDumbrava din comuna Joita, judetul Giurgiu.
Cultivarea de plante in sistem ecologic presupune anumite restrictii in ceea ce priveste utilizarea erbicidelor, pesticidelor si ingrasamintelor. Toate aceste substante ce pot fi cumparate din comert trebuie sa fie avizate pentru a fi utilizate in cultura ecologica. Cu toate acestea pretul acetor produse nu este deloc unul mic, tocmai de aceea cei mai multi dintre legumicultorii din zona ecologica aleg sa faca diverse solutii pe baza de plante care sa ajute la buna dezvoltare a plantelor de cultura si sa inlocuiasca ingrasamintele chimice.
Solutiile bio la indemana legumicultorilor sunt multiple. In afara fertilizarii cu gunoi de grajd, fermierii fac diverse combinatii de plante: tataneasa, coada calului, dar si usturoi sau ceapa pentru a le oferi plantelor elementele nutritive de care au nevoie. Maceratele pot fi facute din tulpina, radacina, funze si flori, fiecare portiune din planta este importanta pentru a asigura necesarul de elemente nutritive pentru legume.
Maceratele – veritabile ingrasaminte organice
Marin Dumbrava, un cunoscut legumicultor din comuna Joita, judetul Giurgiu a realizat pentru Agrointeligenta un top al plantelor pe care le utilizeaza pentru a asigura culturilor sale necesarul de azot, fosfor, dar si calciu sau magneziu.
”In ceea ce priveste combaterea buruienilor, in afara de sapa si smulgerea lor manuala, altceva nu folosesc. Nu apelez nici macar la substantele de pe piata care sunt avizate de Organismul de Inspectie si Verificare pentru a fi utilizate in cultura ecologica. Pentru a ajuta planta sa se dezvolte armonios sunt diverse solutii din plante, macerate de plante ce pot fi utilizate pentru pulverizare fie inainte de plantare, la plantare sau in timpul perioadei de vegetatie. Maceratele din plante le folosesc inca din 2006 cand m-am apucat de agricultura ecologica. Aici intra maceratul de urzica, tataneasa, coada calului, galbenele sau ceapa si usturoi”, a declarat pentru Agrointeligenta Marin Dumbrava, fondatorul fermei ecologice Biodumbrava – www.biodumbrava.ro
1.Maceratul de urzica- fetilizant bogat in azot si fier
Poate cel mai cunoscut, dar si cel mai utilizat macerat in agricultura ecologica este cel obtinut din urzica. Acest macerat presupune o perioada mai lunga de timp, dar la final obtii atat un fertilizant exceptional, cat si un produs pentru combaterea buruienilor si daunatorilor.
”Maceratul de urzica este foarte bun, eu il folosesc de cand m-am apucat de agricultura ecologica pentru ca este bogat in azot si fier. Este adevarat ca daca nu ai timp sa astepti pana se obtine un macerat de urzica numai bun de utilizat, poti taia urzici si le poti lasa pe sol, insa eficienta in cel de-al doilea caz este destul de scazuta. Pentru maceratul de urzica ai nevoie de un recipient din plastic in care pui urzici pana la jumatate, dupa care completezi cu apa. De obicei raportul este de 10 kilograme de plante la 100 litri de apa. Maceratul de urzica va fi gata in cateva zile, dar trebuie sa ai grija sa amesteci din cand, in cand in recipient si trebuie sa te asiguri ca maceratul beneficiaza de destul de mult oxigen pentru a fermenta. Iti poti da seama cand este gata de utilizare, atunci cand mirosul degajat este greu de suportat. Maceratul de urzica aduce o cantitate insemnata de azot si alte elemente minerale, iar legumele se vor dezvolta armonios. Aceast ingrasamant natural ce contine o cantitate insemnata de azot nu este tolerat de culturile de mazare, fasole, usturoi si ceapa”, a explicat producatorul de legume bio.
2.Macerat de tataneasa – fertilizant bogat in potasiu
Maceratul obtinut din frunzele de tataneasa se foloseste ca ingrasamant lichid, pentru culturile de legume. De obicei acest tip de ingrasamant verde este indicat pentru legumele iubitoare de potasiu, insa tataneasa ajuta gradina si prin adaugarea in sol a unor minerale precum calciu, fier, azot, magneziu sau fosfatul.
”Tataneasa este o alta planta pe care o folosesc pentru a-mi face fertilizanti. Aceasta planta este extrem de utila mai ales datorita continutului ridicat de potasiu. Maceratul de tataneasa se prepara dupa aceasi metoda ca cel de urzica, numai ca procesul de fermentare in cazul acestei plante dureaza mai mult, in jur de 4-5 saptamani. Maceratul de tataneasa nu se administreaza nediluat, ci solutia obtinuta se strecoara si la 1/3 cana de solutie se aduga 4 cani de apa. Solutia poate fi utilizata pentru a stropi frunzele sau pamantul din jurul plantelor de cultura. Acest ingrasamant este recomandat a fi aplicat in culturile de tomate, varzoase, castraveti, ceapa, salata sau telina”, recomanda fermierul.
3.Macerat din coada calului – tonic pentru plante
Maceratul din coada calului aduce un aport insemnat de siliciu in planta, fiind extrem de eficient si pentru combaterea dunatorilor, dar si a bolilor.
”Maceratul obtinut din coada calului poate fi folosit atat pe post de ingrasamant verde, dar si pe post de insecticid. Datorita compusilor activi din planta, extractul de coada calului actioneaza ca un veritabil tonic pentru plantele de cultura, acesta pornesc mai repede in vegetatie si frunctifica mult mai repede. De asemenea, protejeaza planta de atacul unor boli sau a unor dunatori. Maceratul de coada calului se prepara din 1 kilogram de planta proaspata si 10 litri de apa ce se lasa la macerat 1-3 saptamani, in functie de temperatura de afara. In general, fermentatia este incheiata atunci cand lichidul nu mai prezinta pe suprafata lui bule de aer. Ingrasamantul verde se foloseste in solutie diluata de 1:10”, a explicat producatorul de legume bio, cum se face un macerat corect din coada calului.
4-5.Macerat din ceapa sau din usturoi
Un macerat ceva mai costisitor este cel din ceapa si usturoi, dar daca ai in gradina aceste plante sau nu ai reusit sa vinzi la piata intreaga cantitate, nu trebuie sa arunci legaturile de ceapa sau de usturoi ofilite – acestea pot fi folosite ca veritabile ingrasaminte pentru celelalte plante de cultura datorita microelementelor pe care le contin.
”Ceapa si usturoiul ce nu mai pot fi vandute sau folosite la bucatarie se pot transforma in ingrasaminte pentru alte plante de cultura. Bogate in substante minerale, aceste legume pot ajuta alte plante in procesul de dezvoltare si te pot ajuta sa obtii productii bune, doar prin folosirea acestei solutii pe baza de ceapa si usturoi. Varianta de preparare difera, fie poti face un macerat, dar care dureaza ca si timp, fie poti pune peste ceapa sau usturoi apa clocotita si cu solutia rezultata poti face stropiri in gradina sau solar”, a explicat Marin Dumbrava.