Luptă pentru bisericile românești din Ucraina: credincioșii din Stăneștii de Sus, regiunea Cernăuți, au fost atacați cu bâte și bare metalice

O bătălie în toată regula se pare că a avut loc în noaptea de marți spre miercuri, în jurul orei 23:00, când enoriaşii bisericii din satul Stăneștii de Sus, aflat la vest de orașul Cernăuți, adunați în curtea sfântului locaș pentru a-l apăra, au fost agresați de aproximativ 20 de tineri înarmați cu bâte și bare metalice, în urma unei tentative de preluare forțată a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei „Sfântul Nicolai” din această localitate românească, potrivit publicației Zorile Bucovinei.

În urma incidentului au fost vandalizate altarul și proscomidiarul, iar mai multe obiecte de cult au fost deteriorate. Potrivit parlamentarului Artiom Dmitruk, enoriașii au rămas să păzească biserica, reușind să o apere de „mercenarii înarmați”, care ar fi fost mobilizați de preotul Roman Grișciuk, afiliat al bisericii ortodoxe ucrainene autocefale, cu scopul de a acapara locașul de închinare.

RomaniaTV

S-a decis în Guvern, se aplică OBLIGATORIU de la 1 iulie 2025. Sunt afectaţi aproapte toţi românii

Observatornews.ro

Casa Albă a făcut publice fotografii din interiorul Camerei de Criză din momentul atacului SUA asupra Iranului

Biserica Ortodoxă a Ucrainei – BOU (autocefală) încearcă să preia lăcașurile de cult de la Biserica Ortodoxă Ucraineană (afiliată Patriarhiei Moscovei), însă în multe localități, inclusiv cele românești, enoriașii refuză afilierea la BOU. În ultimii ani, BOR a depus eforturi pentru înființarea cultului Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, care să preia sub jurisdicția sa parohiile românești din regiunile Cernăuți și Odesa. Kievul a tergiversat sistematic această inițiativă a BOR.

Localitatea Stăneștii de Sus a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Stăneștii de Sus a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Stăneștii de Jos (în germană Unterstanestie), notează Wikipedia.

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Stăneștii de Sus a făcut parte din componența României, în Plasa Ceremușului a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Stăneștii de Sus face parte din raionul Cozmeni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 4 (3+1), reprezentând 0,22% diin populație. În prezent, satul are 1.750 locuitori, preponderent ucraineni.