Lucruri mai puțin știute despre pisica sălbatică din Europa! Iată câteva curiozități

Înainte de secolul al XIX-lea, pisica sălbatică europeană era aproape dispărută. Datorită măsurilor extinse de protecție, populația acesteia a reușit să se regenereze. Cu toate acestea, pisicile sălbatice sunt creaturi timide și nu sunt adecvate pentru a fi ținute ca animale de companie.

În altă ordine de idei, dacă sunteți pasionați de pisici domestice atunci îți recomandăm să citiți acest articol despre pisica British, despre modalități prin care puteți să îngrijiți acest animal de companie.

RomaniaTV

Ministrul Muncii anunţă prioritatea momentului pentru angajaţii din România.

Observatornews.ro

Ponturi pentru antreprenorii aflaţi la început de drum. Ce faci când porneşti de la zero într-o afacere

Pisica sălbatică seamănă cu cea domestică

Pisica sălbatică europeană poate fi ușor confundată cu varianta domestică, având dimensiunea craniului, greutatea și lungimea cozii asemănătoare. Cu toate acestea, există diferențe distincte: pisicile sălbatice au o constituţie mai robustă și o coadă extrem de stufoasă, diferită de cea ascuțită a pisicii domestice, fiind tocită la vârf. Atunci când se simte amenințată, firele de păr de pe coadă se ridică, creând un efect impresionant de apărare.

09:06

FOTOCât costă hanoracul lui Ciolacu purtat ca să dea jos pisica din copac: Un român de rând câștigă banii ăștia într-un an!

15:52, 31 Jan 2025

FOTOAduce sau nu noroc un caras auriu. Misterul și superstițiile din jurul animalelor de companie

Pisica sălbatică europeană, activă în vânătoare prin tufișuri, are o blană tigrată pentru a se camufla eficient. Culorile discrete ale blănii includ nuanțe de crem-maroniu, gri-roșcat și argintiu, alternând armonios. Pe spate, evidențiază o dungă neagră distinctivă, extinzându-se până la baza cozii.

Coada sa voluminoasă este adesea inelată, cu trei până la cinci inele negre. O trăsătură deosebit de notabilă constă în vârful întotdeauna negru al cozii, iar sub bărbie prezintă întotdeauna o pată deschisă în zona gâtului. Aceste caracteristici contribuie la adaptarea eficientă a pisicii sălbatice europene în mediul său natural.

Deși prezintă asemănări notabile cu pisicile domestice, pisicile sălbatice europene nu sunt variante sălbatice ale acestora, ci reprezintă o specie separată și neîmblânzită.

Ce mănâncă felina sălbatică europeană

Meniul pisicii sălbatice europene variază în funcție de disponibilitatea resurselor din zona sa. Aceasta se hrănește în principal cu șoareci sau șobolani, iar pe continent, poate adăuga șopârle, păsări, broaște sau insecte în dieta sa.

În Scoția, pisica sălbatică preferă în special iepurii ca sursă principală de hrană. Consumul de cadavre, căprioare și mistreți tineri este o practică întâlnită doar în situații de urgență. Pisica sălbatică europene, fiind un carnivor pur, manifestă un refuz constant față de plante.

Pisica sălbatică europeană a trecut prin perioade critice, fiind pe cale de dispariție la sfârșitul secolului al XIX-lea, în urma vânătorii necontrolate care a determinat apariția acestei situații în mari zone din Europa. În prezent, situația s-a ameliorat datorită sezoanelor regulate de vânătoare, măsurilor de protecție și eforturilor de refacere a populației, contribuind la stabilizarea acesteia.

Cu toate acestea, principalul pericol actual îl reprezintă expansiunea constantă a zonelor rezidențiale, care distrug habitatul natural al pisicii sălbatice europene și o forțează să se retragă în zonele forestiere liniștite și originare ale țării. În prezent, această specie rămâne una strict protejată în Europa.

Pisica sălbatică europeană nu este un animal domesticat, ci o specie autentic sălbatică. Ea nu poate fi îmblânzită și beneficiază de protecție prin diverse legi în Europa. Deținerea și cumpărarea acestor animale nu sunt permise pentru persoanele fizice. Cu toate că sunt creaturi fascinante și extrem de timide, ele sunt rareori observate în sălbăticie. Dacă dorești să te bucuri de priveliștea rară a unei pisici sălbatice europene, îți recomandăm să vizitezi un parc natural.