Lovitură imobiliară în centrul orașului Iași! O faimoasă instituție din România poate deveni noul proprietar al unor terenuri estimate la 1,2 milioane de euro – GALERIE FOTO EXCLUSIV

Lovitura imobiliară a finalului de an 2021, la Iași. La Tribunalul Iași a fost depusă o acțiune prin care o faimoasă instituție din România poate deveni noul proprietar al unor terenuri estimate la 1,2 milioane de euro. Este vorba despre trei suprafețe de aproximativ 200, 300, respectiv 400 de metri pătrați amplasate pe Strada Vovidenie (numerele 11, 13 și 15), din Municipiul Iași. În zonă, prețul unui metru pătrat de teren ajunge și la o mie de euro

La Tribunalul Iași a fost depusă o acțiune (pe 15 decembrie 2021) prin care o faimoasă instituție din România poate deveni noul proprietar al unor terenuri estimate la 1,2 milioane de euro. Miza este reprezentată de trei suprafețe de aproximativ 200, 300, respectiv 400 de metri pătrați amplasate pe Strada Vovidenie (numerele 11, 13 și 15), din Municipiul Iași. În zonă, prețul unui metru pătrat de teren ajunge și la o mie de euro. Conform documentelor depuse la instanță, reprezentanții Mănăstirii Golia solicită aceste suprafețe. Pârâtă este Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri care au aparținut cultelor religioase din România.

Stirile PROTV

Rusia amenință pe față România. „Moscova ar putea bombarda ținte militare”. Ce țări mai sunt în vizorul Kremlinului

RomaniaTV

Bani mai mulţi pe cardul românilor din octombrie. Avem DOCUMENTUL

Este motivat faptul că lăcașul de cult este moștenitorul de drept al vechii Parohii Golia, care avea în proprietate aceste terenuri. În anii ’80, Statul comunist obliga, printr-un așa-zis „act de donație”, să le cedeze. Având în vedere eforturile făcute de juriștii Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, au fost făcute toate demersurile legale pentru ca Mănăstirea Golia să-și recapete pământul. Acum, instanța urmează să decidă dacă sunt retrocedate terenurile (în fizic și în același loc) sau alte suprafețe echivalente ca valoare, respectiv o compensație financiară. Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile și-a dat avizul ca Mănăstirea Golia să facă demersurile legale pentru a-și recăpăta bunurile imobile. Acum, la numărul 11 este amplasată Biserica Vovidenia (ridicată în secolul XVII, se pare că prin anul 1645), la numărul 13 – Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice „Vovidenia”, iar la 15 – o casă bătrânească.

Mănăstirea Golia este un lăcaș de cult important în orașul Iași, numit după marele logofăt Ioan Golia, primul ctitor

Mănăstirea Golia este un lăcaș de cult important în orașul Iași, numit după marele logofăt Ioan Golia, primul ctitor. Se află în Târgu Cucu. Hramul mănăstirii este „Înălțarea Domnului”. Aceasta reprezintă un important centru cultural, adăpostind Centrul Cultural Misionar Doxologia al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, precum și o atracție turistică din Iași.

Așezământul ecleziastic de la Golia se prezintă ca o fortăreață tipic medievală. Despre vechea biserică, de care este legat numele familiei Golia, nu se știu prea multe date cu privire la arhitectură, cert fiind faptul că a fost ridicată în secolul al XVI-lea. Denumirea „Golia” vine de la marele logofăt al Moldovei Ioan Golai (Golia) care, în jurul anului 1550, a ctitorit o „bisericuce de piatră” pe locul unde a existat o biserică de lemn. Actuala biserică a lui Vasile Lupu, refăcută între anii 1650-1653 și terminată în 1660 de fiul său Ștefăniță, se deosebește în totalitate de specificul bisericilor ortodoxe moldovenești, atât ca formă de construcție, cât și ca arhitectură.

Biserica actuală reprezintă o îmbinare de stiluri, îndeosebi renascentist și bizantin

Biserica actuală reprezintă o îmbinare de stiluri, îndeosebi renascentist și bizantin, construcție realizată într-un moment de realizare a Renașterii târzii în Principatele Române. Planul exterior este rectangular, cu ziduri înalte. Mai exact, mănăstirea este înconjurată de un zid înalt, prevăzut la colțuri cu turle ridicate în 1667 și un turn-clopotniță refăcut la 1900. Zidurile de incintă au o înălțime de 9 metri și o grosime de peste 1 metru, cu un brâu de sprijin în interior, pe care cândva se patrula.

În incintă se mai păstrează astăzi o casă cu coloane din secolul al XVIII-lea, unde a locuit temporar și Ion Creangă, cât a fost diacon la Golia. Aproape de turn se află și o cișmea din vremea lui Alexandru Moruzi.