Decizie surprinzătoare la Curtea de Apel Iași: la finalul săptămânii trecute, judecătorii au decis ca cel mai mare dosar din istoria DNA Iași să fie întors la prima instanță pentru a fi rejudecat de la zero. În primă instanță, majoritatea inculpaților au fost condamnați, cea mai mare pedeapsă fiind de șapte ani de închisoare. Având în vedere numărul foarte mare de acuzați din acest dosar, procesul ar mai putea dura câțiva ani. „Sentința primei instanțe era bună de făcut avioane de hârtie, origami sau bărcuțe, în niciun caz nu putea trimite pe cineva la pușcărie. Instanța de control judiciar nu ar fi putut analiza în mod corect acest apel în condițiile în care judecata de fond era putredă, viciată și a reprezentat doar o mimare timidă a actului de justiție”, a declarat avocatul Cătălin Boacnă, apărătorul inculpaților care ar fi coordonat întreaga grupare
Cel mai mare dosar trimis la instanță de către Direcția Națională Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Iași a fost întors de Curtea de Apel Iași la prima instanță. La finele săptămânii trecute, Curtea a decis rejudecarea cauzei la prima instanță, iar judecata să înceapă de la zero. A fost considerat cel mai mare dosar din istoria DNA Iași având în vedere numărul uriaș de inculpați trimiși în judecată, peste 150. Nici măcar nu încap într-o sală de judecată alături de avocații lor. Dosarul a fost trimis pe masa judecătorilor în anul 2013 și are toate șansele ca judecata să mai dureze câțiva ani, însă cu siguranță se va discuta de prescripția faptelor până la finalul judecării.
Potrivit avocatului Cătălin Boacnă, cel care i-a reprezentat pe inculpații considerați liderii acestei grupări, dosarul s-a întors la prima instanță pentru că una dintre firmele acuzate în acest dosar a fost citată printr-un lichidator judiciar și nu prin intermediul administratorului de drept și pentru că sentința primei instanțe nu a fost bine motivată. De exemplu, pentru acuzații de înșelăciune, sentința de fond nu arată care este prejudiciul comis de fiecare inculpat în parte și care este contribuția fiecăruia la furtul banilor.
„Dreptul la un dublu grad de jurisdicție a fost paralizat de instanța de fond”
După decizia de săptămâna trecută, dosarul urmează să fie trimis la Tribunalul Iași.
„Am solicitat trimiterea dosarului la Tribunal și rejudecarea acestuia raportat la o situație cât se poate de clară: instanța de control judiciar nu ar fi putut analiza în mod corect acest apel în condițiile în care judecata de fond era putredă, viciată și a reprezentat doar o mimare timidă a actului de justiție. Judecătorul fondului a ignorat pur și simplu regulile procesuale în materie penală și a pronunțat o sentință lipsită să claritate, nemotivată, cu multe contradicții între considerente și dispozitiv. Curtea de Apel Iași a analizat cât se poate de temeinic această situație și a dispus corectarea greșelilor, prin trimiterea dosarului la rejudecare”, a explicat avocatul Cătălin Boacnă.
„De exemplu, există situații în care judecătorul de fond aduce argumente pentru neimplicarea unui inculpat într-o anumită activitate infracțională, iar la final îl condamnă exact pentru faptele despre care reținuse că este nevinovat. Lipsa motivării unei hotărâri judecătorești echivalează, din punctul meu de vedere, cu încălcarea art. 6 din CEDO și a art. 2 al Protocolului 7 al Convenției, în sensul paralizării dreptului la un dublu grad de jurisdicție. Sentința primei instanțe era bună de făcut avioane de hârtie, origami sau bărcuțe, în niciun caz nu putea trimite pe cineva la pușcărie”, a completat avocatul ieșean.
Prima instanță a pronunțat condamnări pe bandă rulantă
Inițial, Tribunalul Iași a dispus achitarea, condamnarea, dar și încetarea procesului penal în cazul inculpaților din dosarul intitulat generic „Jaful de la AJOFM”. La începutul anului trecut, instanța a încetat procesul penal în cazul a opt inculpați după ce aceștia au decedat, dar și în cazul a patru firme ieșene, care au fost radiate între timp. În plus, judecătorii ieșeni au dispus încetarea procesului și în cazul altor 86 de inculpați, pentru anumite infracțiuni, ca urmare a intervenției prescripției speciale a răspunderii penale.
Pe de altă parte, magistrații au dispus și condamnări. Astfel, instanța l-a condamnat pe Daniel Lucian Lupu la șapte ani de pușcărie, pentru înșelăciune, Gabriel Barbălată a primit o pedeapsă de cinci ani de temniță, Marcel Lupu, Romică Barbălată și Cristian Baciu au fost condamnați la câte doi ani și zece luni de închisoare, în vreme ce Ionică Panțîru a primit o pedeapsă de șase ani de detenție.
În același dosar, Valeriu Pricop a fost condamnat la un an și șase luni de închisoare, cu suspendare, Sănducu Apetrei a primit o pedeapsă de doi ani de detenție, Claudiu Barbălată a fost condamnat la doi ani și șase luni de pușcărie, în timp ce Aurel Ionel Tomulescu și Marius Augustin au primit câte o pedeapsă de doi ani de temniță. Evident, lista celor condamnați este mult mai mare.
Daune însemnate
Pe lângă pedepsele aplicate unora dintre inculpați, magistrații de la prima instanță îi obligaseră pe aceștia și la plata unor daune consistente.
„Instanța a admis în parte acțiunea formulată de partea civilă AJOFM Iași și, în consecință, a obligat unii dintre inculpați, în solidar, la achitarea unor despăgubiri în valoare totală de peste un milion de lei, reprezentând subvenții acordate pentru persoane fictiv angajate”, au precizat cei de la Tribunalul Iași.
Printre inculpați se află mai mulți administratori de firme, iar, printre acuzațiile aduse de către anchetatorii anticorupție se numără cele de înșelăciune, complicitate la înșelăciune, utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, precum și abuz în serviciu și fals intelectual (în cazul unor funcționari din cadrul AJOFM Iași).
Cum a izbucnit scandalul
Anchetatorii ieșeni au precizat că, în perioada 2007-2010, Gabriel Barbălată și Daniel Lucian Lupu ar fi inițiat și coordonat un grup infracțional organizat care a acționat în scopul de a obține importante sume de bani cu titlu de subvenții prin inducerea și menținerea în eroare a unor funcționari publici din cadrul Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă Iași (AJOFM) prin utilizarea unor documente care atestau raporturi de muncă fictive (contracte de muncă, tabele nominale, foi de prezență etc.).
„Acest grup, la care au aderat și reprezentanții unor societăți comerciale în numele cărora au fost solicitate subvențiile, a urmărit încasarea de subvenții acordate de AJOFM Iași, în temeiul Legii nr. 76/2002, conform căreia societățile comerciale care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenți ai unor instituții de învățământ sau persoane cu vârsta de peste 45 de ani, beneficiază de astfel de subvenții”, au afirmat reprezentanții DNA Iași.