Înalta Curte de Casație și Justiție a decis transferul dosarului omului de afaceri Cătălin Hideg de la Curtea de Apel București la Curtea de Apel Cluj. Hideg, patronul Sanimed International, a fost condamnat în primă instanță la patru ani de închisoare cu executare pentru folosirea de documente false și spălare de bani într-un caz legat de fraude cu fonduri europene de aproximativ trei milioane de euro.
Procesul era inițial pe rolul Curții de Apel București, dar Hideg a cerut transferul dosarului la Cluj. În decizia instanței, se menționează că toate actele procedurale efectuate anterior rămân valabile.
Cătălin Hideg este cel care a denunțat foștii generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă la DNA, susținând că aceștia i-ar fi cerut 600.000 de euro pentru a interveni în favoarea sa în proces. Dosarul său este primul caz investigat de Parchetul European (EPPO) în România, condus de Laura Codruța Kövesi, fiind trimis în instanță în octombrie 2022.
Acuzațiile aduse de EPPO
Conform EPPO, frauda presupune că Hideg și firma sa au folosit documente false pentru a obține fonduri europene destinate proiectului RECUMED, un centru de cercetare pentru recuperare medicală și reconstrucție biologică. Acesta a falsificat declarații și documente pentru a câștiga o licitație de echipamente medicale și lucrări de construcții necesare proiectului.
Între 2018 și 2020, Hideg ar fi primit peste trei milioane de euro, în complicitate cu Raluca Ortensia Aelenei, reprezentanta unei firme din Spania implicată în echiparea centrului de recuperare. Aelenei a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției și a primit o condamnare cu suspendare.
Procurorii susțin că aceștia au simulat procedura de licitație cu oferte fictive și documente false, iar fondurile au fost transferate în conturi din Spania, Cipru și Portugalia, pentru a ajunge în final la beneficiarul inițial din România. Valoarea reală a echipamentelor era de patru ori mai mică decât suma declarată, fiind ulterior umflată prin tranzacții succesive.
Cătălin Hideg a devenit cunoscut în perioada pandemiei, când o firmă a sa a vândut României 1,7 milioane de măști la prețuri supraevaluate, în ciuda activității de bază a companiei sale, orientată spre distribuția de băuturi alcoolice și alimente.