Mâine, 1 Decembrie, este sărbătorită Ziua Națională a României! Inedit este că exact locul din Iași în care se strâng toți politicienii pentru a ține discursuri și a face propagandă a fost un motiv de scandal uriaș între conducătorii țării! Statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Piața Unirii este în prim-planul unor evenimente inedite. Totul face referință la momentul inaugurării statuii marelui domnitor (în anul 1912). Înainte de toate acestea, ani buni au fost polemici extrem de dure între principalii politicieni ai acelor vremuri
Inedit și amuzant! Chiar locul din Iași în care se strâng toți politicienii pentru a ține discursuri și a face propagandă de Ziua Națională a României, statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Piața Unirii, a fost în prim-planul unor evenimente inedite! Totul a plecat din momentul inaugurării statuii marelui domnitor (în anul 1912). Înainte de toate acestea, ani buni au fost polemici extrem de dure între principalii politicieni ai acelor vremuri.
„După nenumărate polemici, începute în 1903, inaugurarea statuii lui Alexandru Ioan Cuza din Iași avea loc pe 27 mai 1912. Cu mult înaintea acestui eveniment, românii chibițau, unii prevestind absența Regelui Carol I, alții crezând în ea mai mult de dragul polemicii”, arată, într-o evocare documentară, cercetător științific I dr. Andi Mihalache, Departamentul de Istorie a culturii din cadrul Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”.
Statuia domnitorului Cuza, o filă de istorie contemporană extrem de incitantă petrecută în fosta capitală a Moldovei
Astfel, tocmai statuia domnitorului Cuza este o filă de istorie contemporană extrem de incitantă petrecută în fosta capitală a Moldovei. La inaugurarea statuii din Piața Unirii, măsurile de securitate excepționale (o sută de agenți de poliție îmbrăcați civil, plus alți o sută deghizați în țărani) dovedeau temerile organizatorilor de incidente ori intervenții cu semnificații antiregale, anticentraliste sau ofensatoare față de puterile vecine.
„În orice caz, unii au vrut să mărească neapărat miza inaugurării de la Iași, susținând că evenimentul ar fi fost un memento neplăcut pentru monarhul însuși, obligat să se întoarcă într-un loc de care nu îl legau amintiri prea frumoase”, mai reliefează Andi Mihalache, istoric și cercetător științific la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”.
Paradoxal, unul dintre principalii actori ai întregii povești legate de statuia lui Cuza a fost chiar un lider marcant al Partidului Național Liberal, D.A. Sturdza
Ca o ciudățenie, unul dintre principalii actori ai întregului incident legat de statuia lui Cuza a fost chiar un lider marcant al Partidului Național Liberal (PNL), D.A. Sturdza. De ce se amânase atât de mult inaugurarea statuii? Fuseseră multe pricini obiective, financiare și tehnice. Mult mai fascinanți păreau însă adversarii din umbră ai fostului domnitor. Din acest punct de vedere, întâiul suspect al țării era liberalul D.A. Sturdza.
„Ziarele se întrecuseră în ironii și caricaturi care dezvăluiau opiniei publice motivul vechii ranchiuni, știut de multă vreme. Astfel, într-o scrisoare din noiembrie 1902, G.T. Kirileanu, bibliotecar regal, dădea clarificările necesare: «Cei ce cunosc de-aproape viața lui Cuza spun că Sturdza îi era secretar și divulgând unui ziar străin o scrisoare secretă a lui Napoleon, de care nu știau decât Cuza și secretarul său, Cuza i-a tras două palme și, dându-l afară, i-a dat și-un genunchi în cur. De atunci ura lui Sturdza împotriva lui Cuza». Resentimentele i-au rămas însă intacte chiar și după ce ajungea șeful Partidului Național Liberal, prim-ministru și președinte al Academiei”, mai detaliază cercetător științific I dr. Andi Mihalache.
Piața Unirii din Iași, locul marilor petreceri și manifestații din oraș
Mai departe, de evocat că după inaugurarea statului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, întreaga zonă aflată în apropiere de Piața Unirii a devenit una de maxim interes și loc de derulare a unor mari petreceri. În apropiere, la mijlocul Străzii Lăpușneanu de astăzi, se găsea și faimoasa berărie Bragadiru ce avea și o grădină umbroasă în față. Localul avea ca vecin, mai în vale, vechiul Hotel Traian. Suita de locante cu saloane mari și adânci, ca niște hangare, și cu batalioane de mese afară, putea înghiți toată suflarea marilor nunți, a manifestațiilor revendicative sau a serbărilor naționale organizate în piață urmate de o halbă de alinare a necazurilor sau de o horă bucuroasă cu coada printre mese și fruntea în jurul statuii lui Cuza Vodă dezvelită în anul 1912.
„De asemenea, aici au sărbătorit ieșenii și ziua de 8 noiembrie 1918, închinată marelui voievod Mihai Viteazul și au trăit pe aceea de la 1 decembrie 1918, a Unirii provinciilor străbune cu Patria Mamă. Tot în Piața Unirii au plâns și au protestat împotriva ruperii din trupul țării a Bucovinei de Nord, a Basarabiei și a unei părți din Ardeal și din Dobrogea, în zilele cumplitului an 1940”, incheie nostalgic și regretatul Ion Mitican într-o rememorare a acestui spațiu.