Lobii creierului. Prin ce schimbări trece o persoană dacă îi este afectat centrul de comandă?

Lobii creierului pot fi numiți în mod convențional centrul de comandă. Aici sunt localizați centrele care nu sunt atât de responsabile pentru o acțiune individuală, ci mai degrabă asigură calități precum independența și inițiativa, precum și capacitatea de a se evalua critic pe sine. Afectarea lobilor frontali provoacă nepăsare, aspirații fără sens, inconștiență și tendința de a face glume nepotrivite.

Odată cu pierderea motivației în cazul atrofiei lobilor frontali, persoana devine pasivă, își pierde interesul pentru ceea ce se întâmplă și stă în pat ore întregi. Adesea, ceilalți iau acest comportament pentru lene, fără să suspecteze că schimbările de comportament sunt o consecință directă a morții celulelor nervoase din această zonă a cortexului cerebral.

Stirile PROTV

Cele două condiții puse de Putin pentru încetarea focului în Ucraina. Teritoriile pe care le vrea liderul de la Kremlin

RomaniaTV

A venit POLIȚIA în curtea lui Dragoș Bucur. Ce s-a întâmplat și cine este VINOVAT: 'Nu cred!'

Lobii creierului. Ce funcție au aceștia?

Lobii frontali au o funcție importantă, controlul și gestionarea comportamentului. Din această parte a creierului se primesc comenzi pentru a preveni comportamentele indezirabile din punct de vedere social. De exemplu, reflexul de prindere sau comportamentul inadecvat față de ceilalți. Atunci când această zonă este afectată la pacienții cu demență, este ca și cum ar fi oprită reținerea internă care îi împiedica să se exprime și să folosească cuvinte obscene.

Lobii frontali sunt responsabili de acțiunile voluntare, de organizarea și planificarea acestora, precum și de dobândirea de abilități. Datorită lor, munca care inițial părea complexă și dificil de făcut devine treptat automată și fără efort.

În cazul în care lobii frontali sunt afectați, persoana este condamnată să facă fiecare muncă ca și cum ar fi pentru prima dată. De exemplu, capacitatea de a găti, de a merge la cumpărături se dezintegrează. O altă variantă a tulburării lobilor frontali este „fixarea” persoanei asupra acțiunii care se face, sau perseverența.

Este posibil să trăiești fără lobul frontal al creierului? Cum se modifică comportamentul pacientului

Perseverența se poate manifesta atât în vorbire, repetarea aceluiași cuvânt sau frază, cât și în alte activități, de exemplu, mutarea fără scop a obiectelor dintr-un loc în altul. Lobul frontal dominant, de obicei stâng, conține multe zone responsabile de aspectele infecțioase ale vorbirii umane, ale atenției și ale gândirii abstracte.

În cele din urmă, remarcăm implicarea lobilor frontali în menținerea posturii drepte a corpului. Atunci când lobii frontali sunt afectați, pacientul are un mers superficial, înghesuit și o postură aplecată. Leziunile la nivelul lobilor frontali mediali duc la o scădere a tonusului cortexului frontal și la afectarea reglării stărilor de veghe, ceea ce duce la tulburări cum ar fi reducerea criticii și selectivității proceselor mentale.

Simptomele leziunilor cerebrale ușoare includ dureri de cap, confuzie, tinitus sau țiuit în urechi, oboseală, tulburări de somn, de dispoziție sau de comportament. Alte simptome includ probleme cu memoria, concentrarea, atenția sau gândirea.

Specialiștii încearcă să înțeleagă mai bine cum anume se reorganizează lobii creierului după o leziune, o intervenție chirurgicală sau un accident vascular cerebral. De asemenea, aceștia sunt într-o permanentă cercetare despre modul în care anumite zone ale creierului sunt capabile să le compenseze pe cele care sunt afectate sau pierdute. Însă rămâne valid faptul că, fără jumătate de creier, o persoană este capabilă să trăiască și să ducă același stil de viață ca o persoană cu un creier neafectat.