Liviu Vornicu: Viitorul în viziunea liderilor lumii

Analistul Liviu Vornicu, cetățean româno-american cu studii economice atât în România, cât și în Statele Unite, relatează pe scurt câteva aspecte ale Summitului G20 ce a avut loc luna trecută în India.

După cum se succed summiturile în ultima vreme am avea tendința să credem că G20, BRICS și alte grupuri de acest gen au intrat într-o competiție acerbă, însă nu putem confirma sau infirma dacă planurile ce se pun la cale în cadrul acestor întâlniri vor avea efecte pozitive asupra populației lumii. Astfel la începutul lunii septembrie la New Delhi a avut loc un nou summit al G20, un grup alcătuit din cele mai importante națiuni bogate și în curs de dezvoltare din lume și care se află în prezent sub președinția Indiei.

Stirile PROTV

Ciclonul Ashley va lovi România. Vremea se va răci brusc cu aproape 20 de grade și va fi potop. Precipitaţii de 100 l/mp

RomaniaTV

Gabriela Cristea, vestea MOMENTULUI! ''Da, divorțul bate la ușă. Acceptăm realitatea așa cum este, ce ți-e scris în frunte ți-e pus''

În cadrul summitului liderii grupului celor 20 de națiuni au convenit asupra unui plan pentru a impune monedele digitale și ID-urile digitale populațiilor lor, chiar dacă specialiștii și-au exprimat în nenumărate rânduri îngrijorarea că guvernele le-ar putea folosi pentru a monitoriza cheltuielile populației și pentru a zdrobi dizidența. După reuniune grupul a anunțat că s-a convenit să se construiască infrastructura necesară pentru implementarea monedelor și a ID-urilor digitale. Totodată, liderii grupului au declarat că sunt deja în curs de desfășurare discuții pentru a elabora reglementări internaționale pentru criptomonede, infirmând însă zvonurile apărute pe diverse canale precum că s-ar fi vorbit despre interzicerea criptomonedelor.

Mulți dintre criticii acestor tipuri de instrumente monetare și-au exprimat temerea cu privire la planurile G20 considerând că nu sunt decât tactici gen “calul troian”. Ei susțin că guvernele și băncile centrale vor reglementa criptomonedele și apoi le vor înlocui imediat cu monedele digitale ale băncilor centrale (CBDC), care nu au nici confidențialitatea și nici securitatea criptomonedelor în relațiile cu deținătorii lor.

În discursul susținut în timpul summitului, ministrul indian de finanțe a declarat că sunt în curs de desfășurare discuții în vederea creării unui cadru global de reglementare a criptomonedelor, deoarece, în opinia sa, criptomonedele nu pot fi reglementate eficient fără o cooperare internațională totală. Mai mult, India, în calitate de președinte G20, a pregătit agenda summitului având grijă să introducă problemele cheie legate de reglementarea sau de înțelegerea faptului că ar trebui să existe un cadru pentru gestionarea subiectelor legate de activele cripto. Printre principalele teme discutate la summitul de la New Delhi s-au numărat construirea unei infrastructuri publice digitale, economia digitală, criptomonedele și CBDC-urile.

Pentru propagarea noilor planuri, unul din directorii Fondului Monetar Internațional (FMI), a declarat într-un videoclip postat pe rețelele de socializare, că G20 „a contribuit la conturarea unei perspective globale privind modul în care factorii de decizie politică ar trebui să abordeze activele criptografice”. De asemenea, acest director a declarat unei publicații economice că „în cadrul reuniunii nu s-a vorbit despre interzicerea criptomonedelor, ceea ce indică un consens global împotriva unor astfel de măsuri”. Cu toate acestea, unele dintre sugestii au făcut apel la o supraveghere suplimentară a criptomonedelor, care sunt descentralizate și nu funcționează sub controlul băncilor centrale.

Experții consideră că aceste propuneri ar putea permite autorităților guvernamentale să impună un sistem de notare a creditelor sociale și să decidă modul în care cetățenii își pot cheltui banii, ceea ce în multe țări ar putea fi considerate măsuri neconstituționale. Totodată, ei sunt de părere că astfel de acțiuni ar putea provoca masive mișcări sociale, ce ar avea capabilitatea de a bloca și cele mai dezvoltate economii naționale.

În cadrul reuniunii de la New Delhi, președintele Comisiei Europene a susținut introducerea sistemelor de identificare digitală similare pașapoartelor cu vaccinuri COVID-19 și crearea unui organism internațional de reglementare pentru inteligența artificială. Mai mult, a solicitat ca Organizația Națiunilor Unite să aibă un rol important în reglementarea inteligenței artificiale și a propus certificatul digital COVID-19 al Uniunii Europene drept un model perfect pentru infrastructurile publice digitale (IPD), care ar include ID-uri digitale.

Liderul european și-a bazat propunerea referitoare la certificatul digital pe faptul că în timpul crizei sanitare a implementat acest certificat, iar ca urmare a analizei statistice a datelor colectate la nivelul UE, l-au declarat funcțional și fiabil, ceea ce a determinat adoptatarea și utilizarea sa de către 51 de țări de pe patru continente. În consecință, OMS l-a preluat și îl folosește în prezent ca standard global pentru a facilita mobilitatea în perioadele de amenințări la adresa sănătății.

Totodată, reprezentantul Uniunii Europene și-a continuat expozeul menționând că la nivelul Uniunii se lucrează intens pentru introducerea unei aplicații de identitate digital menită să consolideze diverse informații personale, inclusiv pașapoarte, permise de conducere și istoric medical. Toate acestea, deoarece crede cu tărie că infrastructurile publice digitale sunt un accelerator al creșterii economice și trebuie să fie de încredere, interoperabile, dar mai ales deschise tuturor.

Conform unor surse participante la ultima reuniune G20, un alt oficial numit, directorul general al FMI, cu puncte de vedere similare celor exprimate de liderul Uniunii Europene, a lăudat inițiativele liderilor lumii cu privire la reglementările criptomonedelor și a menționat că organizația pe care o conduce va depune toate eforturile necesare în domeniul banilor digitali și al activelor criptografice pentru susținerea guvernelor. Mai mult, oficialul FMI a sugerat că în loc să recunoască activele criptomonedelor ca mijloc legal de plată, guvernele ar trebui să creeze procese de autorizare și înregistrare pentru emitenții de criptomonede și să se concentreze pe tratarea activităților acestora în mod similar.

Cu toate că astfel de idei au fost vehiculate în mod repetat pe multe canale mass-media, numeroși specialiști au afirmat că sunt deranjați că aceste propuneri vin din partea unui oficial numit și nu de la unul ales, care ar avea cât de cât reprezentativitate. Totodată, ei consideră că astfel de măsuri ce privesc viața tuturor ar trebui supuse dezbaterilor populațiilor, care vor fi afectate de ele.

Criticii acestor sisteme, ce sunt dorite de unii lideri mondiali, afirmă că nu se doresc dezbateri, deoarece suporterii sistemelor de control se vor izbi de o adversitate majoră. Argumentele criticilor sunt demonstrate de sondajul național CBDC al Institutului Cato din mai 2023, care a arătat că doar 16% dintre americani susțin adoptarea unui CBDC, iar dacă guvernul ar începe să le monitorizeze achizițiile cel puțin 68% dintre respondenți au declarat că s-ar opune CBDC-urilor.

În aceeași tabără cu majoritatea populației se află și o bună parte a politicienilor americani. Majoritatea democraților și republicanilor și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că guvernul ar putea să controleze pe ce își cheltuie oamenii banii sau chiar să blocheze accesul la conturile lor bancare.

Cu toate aceste opinii potrivnice noilor propuneri internaționale, mai multe economii importante, printre care Japonia și Rusia, vor să lanseze anul acesta centre CBDC pilot. Nigeria a introdus eNaira, prima CBDC emisă în lume, care s-a dovedit a fi foarte nepopulară în rândul nigerienilor. Mai puțin de 0,5% dintre cetățeni au declarat că au folosit moneda digitală, iar eforturile guvernului de a încuraja utilizarea acesteia au eșuat.

Pentru a sprijini planurile G20, Banca Mondială a redactat pentru summit un raport în care a lăudat utilizarea de către India a infrastructurii publice digitale pentru a crește accesul populației și companiilor la produse financiare sigure, precum și pentru a furniza bunuri și servicii publice. Având în vedere exemplul Indiei, G20 consideră că aceste infrastructurii publice digitale pot servi oamenilor nu doar în sectorul financiar, ci și în domeniile sănătății, educației și asistenței sociale.

Totuși este surprinzător faptul că toată lumea laudă India pentru progresul în domeniul digitalizării în condițiile în care țara are probleme majore în multe sectoare economice și sociale. Conform publicațiilor de specialitate, anul acesta India a devenit cea mai populată țară de pe planetă și nu este un motiv de bucurie căci va fi nevoită să facă față unor provocări economice extrem de sensibile.

În opinia specialiștilor, cu o natalitate ridicată și un trend de îmbătrânire foarte accentuat, asupra Indiei aplanează un risc enorm ca procentul populației îmbătrânite să crească mai repede decât se așteptau oficialii, astfel încât populația activă să nu reușească să susțină populația pasivă, ceea ce ar reprezenta un real dezastru economic și social. Problemele economice grave ar putea crea un mediu propice pentru tensiuni puternice în interiorul societății indiene, așa cum s-a întâmplat anul trecut când oameni disperați au trecut de la proteste pașnice la blocarea căilor ferate și la incendierea trenurilor. Deci, corul aplaudacilor ar trebui să fie mai atenți atunci când doresc să evidențieze un stat anume și să-l dea ca exemplu de bune practici.

Atunci când se dorește implementarea unor măsuri sau sisteme, care afectează majoritatea populației unei țări, este recomandat a se supune dezbaterii publice și a se adopta abia după ce se obține o largă susținere. De asemenea, astfel de măsuri drastice trebuie inițiate de oameni aleși, căci se presupune că au reprezentativitate comparativ cu persoanele numite în funcții. Orice măsură luată cu forța poate conduce la mișcări sociale ce pot ulterior genera puternice revolte cu final dezastruos.