Liviu Vornicu: Va fi lovită lumea de o nouă criză mondială?

Analistul Liviu Vornicu realizează un material despre posibilitatea ca o nouă criză mondială să lovească din plin țările. Sunt mai multe cauze pentru care o criză mondială este posibilă. Vorbim despre criza sanitară, energetică sau războiul din Europa. Redăm, integral editorialul publicat de analistul Liviu Vornicu:

Lumea este în continuă schimbare, iar crizele par că nu se mai termină. Dacă în trecut de la o criză la alta existau perioade lungi de prosperitate, de vreo 4 ani încoace crizele se succed la distanțe foarte mici una de alta, iar natura lor este total diferită, dar toate afectează puternic structura societății noastre. Începând cu 2020 lumea a fost lovită de criza sanitară, de criza energetică, de război în Europa, iar la toate acestea încă nu au fost găsite soluțiile de rezolvare.
Când credeam că le-am avut pe toate și trebuie doar să ne concentrăm pe rezolvarea problemelor sanitare, energetice și militare, la orizont se pare că o nouă criză încearcă să se impună peste cei mulți și năpăstuiți, și anume criza alimentară. Agențiile umanitare afiliate Națiunilor Unite raportează că multe țări de pe continentul african se confruntă cu probleme de siguranță alimentară. Mai mult, studiile de specialitate subliniază că acest fenomen este strâns legat de cel puțin trei factori majori: sancțiunile impuse Federației Ruse de către Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Europeană împreună cu aliații lor; o spirală inflaționistă declanșată de impactul pandemiei; și dezastrele cauzate de schimbările climatice.
Războiul din Ucraina a determinat țările occidentale să aplice o blocadă economică complexă Rusiei, însă efectele nu au fost cele scontate nereușind să paralizeze economia rusă. Mai mult, în pofida asistenței militare masiv acordate de către S.U.A. și aliații săi, nu se întrevede încă o victorie a Ucrainei.
Deoarece majoritatea guvernelor africane nu au răspuns cu entuziasm solicitărilor oficialilor americani de a condamna Rusia și de a se alătura regimului de sancțiuni, Casa Albă și Congresul au declarat că vor întări monitorizarea economiilor naționale din Africa, în special după ce ambasadorul Statelor Unite la Pretoria a acuzat Republica Africa de Sud că livrează arme Federației Ruse.
Pe lângă supărarea S.U.A., încetarea acordului pentru libera trecere a cerealelor și altor produse alimentare din regiunea Mării Negre către Africa a lovit cum nu se poate mai rău multe din țările africane foarte dependente de importurile de alimente. Conform experților africani această veste proastă a venit tocmai când Africa de Est începea să-și revină după o lungă perioadă de secetă vulnerabilizând zona, la fel de critică este și situația Africii de Nord, o regiune foarte dependentă de importurile de alimente. Două exemple sunt mai mult ca relevante a ceea ce înseamnă cerealele est-europene pentru Africa; Nigeria este unul dintre cei mai mari importatori de grâu din lume și un sfert din aceste importuri provine din Ucraina și Rusia, iar Egiptul a fost al șaselea cel mai mare importator de cereale ucrainene în 2022.
Exporturile ucrainene și rusești de cereale și alte culturi contribuie enorm la aprovizionarea cu alimente a multor țări africane. Pe lângă cereale, porumb și alte alimente de bază, Rusia este unul dintre cei mai importanți exportatori de îngrășăminte și mijloace de producție necesare agriculturii pe scară largă. În consecință, statele membre ale Uniunii Africane au un interes întemeiat să se pună capăt războiului din Ucraina și să se reia comerțului internațional cu regiunea Mării Negre.
Recent, Nigeria, cea mai populată țară din Africa cu cea mai mare economie națională, a declarat stare de urgență datorită problemelor legate de rezervele de hrană. După anularea subvențiilor pentru combustibili, care au menținut o perioadă costuri scăzute pentru consumatorii de petrol, prețurile au crescut lovind toate sectoarele economiei. Pentru a diminua efectele penuriei de alimente, guvernul nigerian a adoptat o politică de susținere a agriculturii prin extinderea suprafeței de terenuri destinate producției agricole și transformarea fondurilor obținute din eliminarea subvențiilor pentru combustibil în stimulente pentrru fermieri.
Declararea stării de urgență, precum și pivotarea către producția agricolă pe scară largă nu pot însă rezolva peste noapte problemele fundamentale ale națiunii africane, existând oricând riscul de insecuritate alimentară majoră atât în zonele urbane cât și în cele rurale. Deși majoritatea rapoartelor din presa occidentală insistă asupra provocărilor de securitate din Nigeria cauzate de diverse grupări paramilitare, în special Boko Haram, care operează în regiunile de nord ale vastei țării, mass-media principală nu acordă aproape nicio atenție tensiunii la care este supus guvernul datorită războiului din Ucraina.
Creșterea bruscă a prețurilor la alimente nu are loc doar în Nigeria, ci și în multe alte state de pe continental african, dar și în alte regiuni geopolitice. Chiar și în cele mai avansate state occidentale precum S.U.A. și Marea Britanie, creșterile de preț au creat insecuritate alimentară. Băncile de alimente și cantinele sociale sunt copleșite de creșterea rapidă a cererii de asistență în orașe și zonele rurale de pe tot cuprinsul Statelor Unite.
Conform declarațiilor experților pe măsură ce războiul continuă în Ucraina, impactul asupra agriculturii globale va avea efecte prelungite, inclusiv inflație alimentară, aprovizionare limitată cu îngrășăminte, o recesiune europeană și schimbări fundamentale în lanțurile de aprovizionare. Conflictul adaugă un alt strat presiunii deja existente pe agricultură datorită pandemiei și a strategiei impuse de U.E., care are ca scop reducerea impactului producției asupra mediului și asupra climei. Se preconizează că inflația alimentară va atinge probabil niveluri nemaiîntâlnite de mai bine de 20 de ani.
Unele studii de specialitate expun calcule înspăimântatoare, și anume dacă războiul s-ar încheia astăzi, am avea o inflație alimentară pe scară largă timp de trei ani. Pe măsură ce războiul continuă, numărul de ani ai inflației alimentare vor crește exponential.
În Statele Unite administrația actuală încearcă să-și prelungească mandatul cu încă patru ani după alegerile din 2024. Scopul unui nou mandat este pentru menținerea la cote ridicate a acțiunilor destinate slăbirii Federației Ruse, Chinei și a altor adversari ai lumii occidentale.
Cu toate acestea, există îngrijorări serioase din partea majorității electoratului din S.U.A. cu privire la gestionarea războiului din Ucraina, iar sondajele indică clar că problema principală în mintea alegătorilor este economia. În timp ce administrația laudă o rată a șomajului sub 4%, zeci de milioane oameni se luptă să plătească chirii, credite ipotecare, facturile la educație, costurile cu energia și alimentele.
Vor reuși țările dezvoltate să blocheze apariția acestei noi crize, ce se anunță a fi mai distrugătoare decât cele trăite în ultimii ani? Va reuși Statele Unite să-și mențină poziția de lider mondial și împreună cu aliații săi să decidă în continuare regulile pe piața mondială?