Liviu Vornicu: Sancțiunile împotriva Rusiei nimic altceva decât o glumă proastă!

⁹Analistul Liviu Vornicu, cetățean româno-american cu studii economice atât în România, cât și în Statele Unite, prezintă o scurtă considerațiune cu privire la inutilitatea sancțiunilor economice impuse Rusiei.

După izbucnirea conflictului din Ucraina, toți liderii marilor puteri au apărut în mass-media cu tot felul de măsuri menite să oprească această nebunie militară, încă în plină desfășurare, printre care cele mai menționate au fost sancțiunile econimice, dar ceea ce a urmat a demonstrat că nu au fost decât praf aruncat în ochii oamenilor. Mai grav a fost că marile trusturi de presă ce trebuiau să informeze în mod corect și complet consumatorii de știri, au preferat să accepte bani de la unii de la alții și să prezinte subiecte la comandă.

Stirile PROTV

Doi tineri căsătoriți de doar două luni și-au găsit sfârșitul pe „Drumul morții”. Tragedia a fost filmată | VIDEO

RomaniaTV

Gabriela Cristea, desfiinţată de fani după ce a apărut la plajă în Mamaia. „Miss Piggy e trudită rău!” FOTO

Sancțiunile împotriva Rusiei s-au dovedit a fi o farsă la adresa populației, cu repercusiuni dăunătoare asupra economiilor europene, dar cu importuri continue de energie rusească la prețuri exorbitante, însă aceste activități niciodată menționate public, iar trusturile de presă nu au scos un sunet pe aceste teme. Mai mult, Rusia a obținut o revenire importantă a creșterii PIB-ului de la începutul anului 2022 și a fost forțată, spre binele ei, să treacă la un program accelerat de înlocuire a importurilor cu producție proprie, ce vizează autosuficiența pe termen lung în ceea ce privește bunurile și serviciile cumpărate anterior din occident. În acest mod mitologia occidentului precum că Rusia este „doar o benzinărie”, a fost spulberată de o industrie prelucrătoare a Rusiei, ce a înregistrat o redresare substanțială.

Deși în spațiul public ieșirile teatrale ale unor lideri europeni aproape te făceau să crezi că măsurile luate de ei erau gata să pună în genunchi ursul siberian, statisticile internaționale ne prezintă că în primele 7 luni ale anului 2023 Federația Rusă a fost al doilea mare furnizor de gaz natural lichefiat pentru țările UE. În timp ce petrolul rusesc este interzis, combustibilii derivați din petrolul rusesc inundă Europa. Acest lucru se datorează faptului că vânzările de petrol rusesc către China, India și Turcia au cunoscut o amploare fenomenală, iar acești aliați ai Rusiei se ocupă de transformarea materiilor prime în produse petroliere care sunt exportate ulterior în occident.

O mică analiză a publicațiilor de specialitate ne ilustrează că importurile de petrol ale Indiei din Rusia au atins un vârf de 69 de milioane de barili în luna mai, aproape de zece ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2021, iar India a livrat în iunie 5,1 milioane de barili de motorină și 3,2 milioane de barili de combustibil pentru avioanele UE, comparativ cu 1,68 milioane de barili și 0,51 milioane de barili în iunie 2021.

Este binecunoscut că Ucraina a cerut în permanență occidentului să interzică furnizarea tuturor produselor petroliere rafinate către țările G7 dacă acestea sunt produse cu petrol rusesc, dar o astfel de măsură a fost exclusă din start, căci ar risca să genereze costuri economice incomensurabile pentru economiile industriale într-o perioadă de inflație ridicată și o recesiune de temut.

Pe lângă vânzările mari către Europa, Global Witness, un ong ce luptă pentru protecția mediului încojurator, a descoperit în cercetările sale că statul chinez a fost unul din cei mai importanți cumpărători de gaz natural lichefiat rusesc. Importurile globale în Europa au crescut cu 40% față de aceeași perioadă din 2021, iar valoarea gazului natural lichefiat importat între ianuarie și iulie a fost de 5,29 miliarde de euro.

Una dintre țările cele vehemente în impunerea de cât mai multe sancțiuni a fost Germania, care a oprit total importul de gaz rusesc, dar pentru a se desfășura în bune condiții agricultura germană a avut de nevoie să importe cantități masive de îngrășăminte produse din acest gaz. Astfel importurile de îngrășăminte rusești ieftine au crescut cu 334%. Acesta reprezintă caz clasic în care sancțiunile, în cazul acesta în domeniul energiei, s-au întors împotriva celor care le-au impus,

În timp ce propovăduiesc ura față de Rusia, anumite țări occidentale reușesc totuși să exporte cantități uriașe în această țară. De exemplu, s-a înregistrat o creștere masivă a exporturilor germane către Kirgizstan. Foarte bine, ar spune specialiștii, dar pe buzele tuturor ar sta întrebarea – de ce? Nu sunt nicăieri înregistrate date despre o dezvoltare spectaculoasă a economiei acestui stat asiatic, însă de acolo pot fi exportate foarte ușor în Rusia.

În mod similar, exporturile germane de automobile în Kazahstan au crescut cu 507% între 2021 și 2022, iar în Armenia cu 761%. De asemenea, exporturile de produse chimice către Armenia au crescut cu 110%, iar către Kazahstan cu 129%. Totodată, vânzările de echipamente electrice și informatice către Armenia au crescut cu 343%. Aproape toate aceste exporturi sunt destinate vânzării către Rusia, căci aceste state asiatice nu au nici piața și nici puterea financiară să absoarbă această imensă cantitate de produse diverse.

Un alt aspect legat de impunerea sancțiunilor este prezentat de Bloomberg. Gigantul trust media subliniază că Statele Unite importă în continuare cantități masive de uraniu din Rusia, deoarece Rosatom este în continuare cel mai mare furnizor de uraniu din lume și furnizează aproape un sfert din materia primă pentru cele 92 de reactoare nucleare americane. În pofida mult trâmbițatelor sancțiuni, S.U.A. are foarte mare nevoie de materia primă nucleară, deoarece 20% din producția de energie electrică americană provine din energie nucleară, iar statul american este cel mai mare producător de energie nucleară din lume, reprezentând aproximativ 30% din energia nucleară generată la nivel mondial.

Surprinzător sau nu, Statele Unite se bazează în totalitate pe aprovizionarea cu uraniu rusesc pentru securitatea energetică, deoarece ultima instalație de îmbogățire a uraniului din Statele Unite s-a închis în 2013, iar rezerva de combustibil nuclear durează, în general după estimările experților, în jur de 18 luni. La 24 august, deci acum câteva săptămâni, surse oficiale au raportat că Statele Unite și-au majorat brusc achizițiile de uraniu 235 din Rusia. Volumul livrărilor de combustibil nuclear a crescut de 2,2 ori. Pentru aceste livrări statul american a plătit 696,5 milioane de dolari, ceea ce reprezintă un record nemaiatins din 2002.

Un alt exemplu al ipocriziei legat de sancțiunile împotriva Rusiei implică prim-ministrul estonian, cunoscută drept un înfocat rusofil, care a cerut ca toate schimburile comerciale și afacerile cu Rusia să înceteze. Ca marea majoritate a partizanilor sancțiunilor, la nivel declarativ liderul estonian consideră Rusia inamicul public numărul 1, dar în spatele scenei comerțul cu Federația Rusă se desfășoară la foc continuu. Astfel, surse jurnalistice estoniene au expus faptul că Stark Logistics, o companie de transport deținută parțial de soțul primului-ministru, funcționează în continuare în Rusia, iar premierul a acordat un „împrumut” de 350 de mii de euro celeilalte companii a soțului său, Novaria Consult, care deține o participație de 24,8% în Stark Logistics. Această expunere mediatică națională a făcut să crească presiunile asupra primului ministru pentru a demisiona.

Un alt exemplu ce demostrează că toate aceste sancțiuni împotriva Rusiei nu este altceva decât o glumă proastă îl reprezintă ieșirea companiilor Visa și MasterCard din Rusia. Ca urmare a plecării celor doi giganți financiari, rușii au putut să își extindă foarte mult propriul sistem național de plăți Mir, pe care Banca Centrală a Rusiei și Ministerul de Finanțe l-au introdus în 2015. Mir s-a extins foarte mult din 2022, nu în ultimul rând pentru că, din cauza sancțiunilor, băncile rusești au fost interzise în sistemul internațional de plăți SWIFT.

Sistemul de plăți împreună cu schimbările fundamentale în comerțul cu gaze și petrol, care se îndepărtează de Europa și se îndreaptă spre Est, nu reprezintă decât pierderi pe termen lung, ce nu sunt ușor reversibile, pentru interesele occidentale care furnizau anterior aceste bunuri și servicii. Nu este de mirare că ziarul german Bild a publicat detalii despre o conversație între Scholz și Macron, care se plângeau de faptul că Putin nici măcar nu a menționat sancțiunile în discuția cu ei.

Toate sancțiunile impuse au făcut mai mult bine decât rău Federației Ruse, transformând din temelii economia rusească, determinând-o să treacă de la un mare consumator al bunurilor și servicilor internaționale la o autosuficiență benefică prin dezvoltarea multor domenii ce până mai ieri erau într-o stare latentă. Astfel putem enumera pe scurt câteva dintre componentele listei autosuficienței rusești imediate și pe termen lung și toate acestea în detrimentul Europei și al occidentului, care și-au săpat “ propria groapa economică” fără măcar să-și dea seama și bazându-se pe niște strategi în politică externă, care aparent au serioase lacune în expertiza pe care o clamează:

În domeniul aeronauticii civile, prototipul avionului rusesc SJ-100 pentru distanțe scurte, fabricat de Centrul de producție Yakovlev, a efectuat zborul inaugural. Testul a fost un succes, iar motoarele franco-rusești folosite în trecut vor fi înlocuite în curând cu unele fabricate integral în fabricile rusești.

De curând a fost inaugurată oficial uzina digitală din Moscova. Printre produsele ce vor ieși de pe poarta acestei uzine putem menționa imprimantele 3D industriale.

Rusia nu mai are nevoie să importe paste. Prima întreprindere de producție de paste făinoase a fost lansată în Kalmykia, un proiect cu ciclu complet, de la câmp la rafturile magazinelor. Proiectul prevede dezvoltarea unei întreprinderi de cultivare a plantelor și organizarea primei producții de paste făinoase din regiune. Gama de produse, ce se vor îndrepta către gospodariile rusești, va cuprinde aproximativ 10 tipuri de paste făinoase, inclusiv cele fabricate din grâu dur.

În domeniul siderurgic, nevoia i-a determinat pe ruși să deschidă în regiunea Rostov uzina de țevi Shakhta. Produsele sale sunt foi de oțel laminate. În prima etapă a fost stabilită o capacitate de producție de 8 mii de tone pe lună, iar la sarcină maximă până la 15 mii de tone pe lună. Noua uzină face parte din Techmash, care produce țevi din oțel. În acest fel combinatul siderurgic din Siberia de Vest și-a extins producția de role și benzi de laminare. Anterior, compania achiziționa aceste componente pentru laminorul de șine și grinzi, laminorul cu bile și laminorul de secțiuni mici din străinătate.

Nici agricultura rusă nu s-a lăsat mai prejos. Atunci când s-a raportat o recoltă record în zona Rostov, s-a subliniat faptul că combinele de recoltat au fost fabricate în țară și nu importate.

De asemenea, și industria militară a fost protejată de sancțiuni beneficiind de bunuri și servicii interne. Astfel, o nouă aeronavă de transport militar greu IL-76MD-90A a fost fabricată și livrată clientului la Aviastar, o divizie a PJSC „IL”. Aceasta reprezintă o versiune modernizată în mod semnificativ a aeronavei IL-76MD, construită folosind componente de proveniență internă. Aeronava este proiectată special pentru transportul și desfășurarea prin parașutare a echipamentelor militare și a personalului.

Dacă până mai ieri motoarele marine erau fabricate în străinătate, recent la turnătoria Petrozavodskmash a fost finalizată producția primului bloc cilindru din Rusia pentru noua familie de motoare marine D500. Actualele motoare autohtone nu sunt cu nimic inferioare celor fabricate în străinătate.

În concluzie toată această hărmalaie internațională cu sancțiuni cu nemiluita aplicate la foc automat și clamate de mass-media slugarnică drept mărețe realizări nu au făcut altceva decât să întărească economia rusă, dar mai mult să permită Rusiei recâștigarea suveranității economice. Nu este de mirare că Federația Rusă este pe cale să înregistreze o creștere economică între 2,5 % și 3 % în 2023, ceea ce o situează deasupra Statelor Unite, a Marii Britanii și a tuturor țărilor UE, cu excepția Republicii Cehe. În zona euro specialiștii prognozează o creștere infimă de sub 1%, iar industria germană este văzută în cădere liberă.

La încheiere nu pot decât să îi felicit pe marii strategi în politică externă care au considerat sancțiunile economice împotriva Rusiei raiul pe pământ. Da, acele sancțiuni au fost o idee grozavă!!!