Liviu Vornicu: “Războiul” din spatele războiului

Liviu Vornicu realizează o analiză a războiului din Ucraina. Analistul explică faptul că în vecinătatea României, războiul provoacă imense pierderi de vieți omenești, dar și materiale. Iată analiza realizată de Liviu Vornicu:

De mai bine de un an de zile țara vecină de la nord se confruntă cu realitatea cruntă a unui război ce provoacă imense pierderi atât de vieți omenești, cât și materiale. Evenimentele sunt relatate cu lux de amănunte pe toate canalele mass-media din întreaga lume, însă, suprinzător, nimeni nu aduce în discuție soluții de încheiere a conflictului sau o data probabilă a terminării acestui calvar. Cu toate acestea, în urmă cu câteva săptămâni, mii de reprezentanți ai unor companii și guverne de pe glob s-au adunat la Londra pentru a discuta despre planul pentru redresarea economiei Ucrainei.
Există posibilitatea ca această adunare să fie o consecință a evenimentului din 2022, când guvernul ucrainean a externalizat întregul proces de reconstrucție postbelică către BlackRock, cea mai mare firmă de administrare a capitalului privat din lume. Specialiștii din domeniul economic menționează că gigantul financiar american a semnat un acord prin care să asigure servicii de consultanță pentru proiectarea unui cadru investițional cu scopul creării de oportunități atât pentru investitorii publici, cât și pentru cei private ce doresc să participe la viitoarea reconstrucție și redresare a economiei ucrainene. În februarie 2023, s-a alăturat acestui proiect și compania JP Morgan.
Pe lângă consultanță, cele două instituții financiare vor presta și activitatea de administrare a Fondului de Dezvoltare al Ucrainei. Acest fond își propune efectuarea de investiții private prin proiecte cu valori de sute de miliarde de dolari în diverse sectoare, precum sănătate, tehnologie, resurse naturale și agricultură.
Deși BlackRock și JP Morgan își donează serviciile de administrare, după cum precizează jurnaliștii de la Financial Times, coordonarea fondului le va oferi posibilitatea de a ști din timp ce investiții vor putea fi efectuate în Ucraina. Oportunitățile sunt semnificative, mai ales în sectorul agricol, deoarece statul ucrainean deține un sfert din cernoziomul (pământ negru) din lume, un sol extraordinar de fertil, ce făcea din țara vecină, înainte de război, cel mai mare producător mondial de ulei și semințe de floarea soarelui, și unul dintre cei mai mari exportatori de porumb și grâu.
Din perspectiva economiștilor pragmatici, războiul este clar bun pentru afaceri, cu cât distrugerea este mai mare, cu atât oportunitățile pentru reconstrucție sunt mai mari. Chiar anul acesta la Davos, atât Larry Fink, directorul general al BlackRock, cât și David Solomon, directorul general al Goldman Sachs, subliniau optimistic că pe măsură ce vestul va începe reconstrucția postbelică a Ucrainei, vor exista oportunități economice bune pentru rentabilitate reală și investiții profitabile.
De-a lungul anilor au fost nenumărate încercări ale occidentului pentru a modifica radical politica economică a Ucrainei în scopul deschiderii țării și asigurării unui mediu propice pentru capitalul occidental, ceea ce nu se poate realiza, menționează experții, decât prin întărirea economiei de piață, descentralizare, privatizare, reforma întreprinderilor de stat, reforma funciară, reforma administrației de stat, integrare euro-atlantică, și modificare pe scară largă a învechitei legislații a muncii pentru simplificarea procesului de angajare și concediere, reglementarea orelor suplimentare etc. Toate acestea ne par cunoscute nouă românilor și spre norocul nostru, în spațiul carpato-dunăreano-pontic s-au realizat fără conflicte, căci am fost mai binevoitori.
Primii pași în direcția Ucrainei s-au făcut pe la mijlocul anilor 1990, când occidentul a folosit împrumuturile cu condiționalități ale FMI pentru a impune statului ucrainean o serie de reforme radicale orientate spre piața liberă. În opinia economistului indian Prabhat Patnaik, FMI a jucat un rol cheie în precipitarea crizei din 2014, când președintele de atunci al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a refuzat să accepte cererile FMI de a tăia salariile, de a reduce cheltuielile sociale și de a pune capăt subvențiilor pentru gaze naturale în schimbul împrumuturilor, și a apelat la Rusia pentru un acord economic alternativ. Acesta mișcare politică a fost motivul protestelor pro-occidentale Euromaidan, care în cele din urmă au condus la schimbarea de regim.
După 2014, agenda economică vest-europeană a fost din nou intensificată, deoarece nenumărate corporații occidentale erau cu ochii pe imensa bogăție agricolă a Ucrainei, dar un moratoriu din 2001 privind vânzarea terenurilor către străini reprezenta un obstacol în calea privatizării fără restricții. Pe măsură ce guvernele post-Maidan au apelat din nou la FMI pentru finanțare, ajutorul financiar a fost condiționat de o serie de reforme funciare care să permită companiilor străine să achiziționeze suprafețe vaste din terenul agricol al țării.
În 2020, Zelensky a cedat cererilor FMI și a abrogat în cele din urmă moratoriul. Chiar dacă noua lege funciară urma să intre în vigoare în anul următor, abrogarea moratoriului își făcea efectul, milioane de hectare de teren agricol ucrainean fiind deja cumpărate de companii agricole din S.U.A. și Europa de Vest, 10 companii private controlând majoritatea acestora.
Războiul a creat mediul perfect pentru intensificarea solicitărilor occidentului cu privire la reformele economice. Astfel că la mijlocul anului 2022, Centrul de Cercetare a Politicii Economice (CEPR), un influent centru analitic european, a publicat un raport, care susținea că țelul Ucrainei ar trebui să fie o reformare radicală extinsă a economiei. Mai mult, liderii UE au declarat cu fermitate că decizia de a suspenda plățile dobânzilor la împrumuturile Ucrainei va fi activată doar dacă sunt respectate cerințele politice cu privire la reformele muncii și privatizarea activelor statului.
Așadar, nu a fost nicio surpriză când anul trecut în plin război, guvernul ucrainean a adoptat o legislație menită să reducă drastic capacitatea sindicatelor de a-și reprezenta membrii oferind angajatorilor dreptul de a suspenda unilateral contractele colective, o reformă dramatică pentru lucrători, dar o binefacere pentru investitorul străin. Guvernele occidentale au consimțit în tăcere reformele. De fapt, documente oficiale confidențiale apărute pe surse în 2021 indicau faptul că Regatul Unit, prin intermediul brațului său de sprijin pentru dezvoltare, UK Aid, și al ambasadei sale din Kiev, finanța consultanți pentru a ajuta guvernul ucrainean “să vândă” populației reformele de pe piața muncii astfel încât să fie percepute ca acte de binefacere.
Pe măsură ce guvernul ucrainean a simplificat și accelerat privatizarea întreprinderilor de stat, președintele Ucrainei a făcut tot ce era posibil pentru a mediatiza deschiderea țării față de investițiile străine, adică pentru corporațiile străine care să vină să exploateze resursele naturale și forța de muncă ieftină. Chiar și în luna ianuarie a acestui an, președintele ucrainean s-a adresat participanților la reuniunea Asociației Naționale a Camerelor de Stat, descriind afacerile americane drept „locomotiva care va împinge din nou lumea către o creșterea economică globală în viitor”.
Analizând cu atenție tragedia prin care trece poporul ucrainean trebuie să recunoaștem că nimeni nu l-ar învinovăți pe Zelensky că a ales aici cel mai mic dintre cele două rele: băncile occidentale în detrimentul tancurilor rusești. Cu toate acestea, adevărul sumbru rămâne că, chiar dacă națiunea sa reușește să învingă invazia rusă, viitorul rezervat Ucrainei nu este neapărat unul de suveranitate și autodeterminare, ci, cel mai probabil, unul de tutelă economică occidentală așa cum este și situația altor țări din această parte a lumii.

Stirile PROTV

Care ar fi cauza prăbușirii avionului sud-coreean cu 181 de persoane la bord. Martorii spun că au auzit o explozie puternică

RomaniaTV

Se dau al 13-lea salariu și a 13-a pensie dacă ai acest tip de card! În ianuarie ar trebui să ai deja 1.500 de lei în plus. Se pregăteşte şi a 13-a alocaţie