Prima pagină » Actualitate » Liviu Vornicu: Previziuni sumbre pentru un viitor incert
Liviu Vornicu: Previziuni sumbre pentru un viitor incert

Liviu Vornicu: Previziuni sumbre pentru un viitor incert

16 feb. 2024, 11:57,
BZI.ro, în Actualitate

Analistul Liviu Vornicu, cetățean româno-american cu studii economice atât în România, cât și în Statele Unite, expune câteva ipoteze vehiculate la nivel global.

Studiul istoriei a dezvăluit întotdeauna doritorilor de informații modalitățile prin care omenirea a reușit să evolueze pentru a-și crea un nivel de trai mai bun. Actualele tendințe insuflate de liderii lumii par a semăna cu reversul a ceea ce s-a întâmplat până în prezent. Tot ce se întâmplă sau este plănuit a se întâmpla te duce cu gândul spre o evoluție prin involuție.

Sub argumentarea salvării planetei de marea poluare și stopării încălzirii globale sunt implementate în țările dezvoltate și nu numai din ce în ce mai multe programe ce provoacă dezindustrializarea și trecerea la către o economie bazată pe servicii. Aceste măsuri, uneori iraționale, au forțat guvernele să își majoreze deficitele bugetare, ceea ce a creat puternice dezechilibre economice și au condus la un nivel al datoriei publice totale peste nivelul produsului intern brut.

După o criză sanitară distrugătoare, lumea s-a procopsit cu o criză energetică ce te duce cu gândul la un perpetuum mobile, deoarece nu prea se poate preconiza când va fi finalul, deoarece se merge cu încăpățânare pe imediata înlocuire în totalitate a modului tradițional de producere a energiei cu energie alternativă. Problema nu este tranziția la energia regenerabilă, ci modul cum se face. Această trecere ar fi benefică dacă s-ar face gradual astfel încât sa fie cantitatea înlocuită să fie egală cu cea care înlocuiește.

Pe lângă această problemă de tranziție, trebuie să fim atenți căci între capitalul productiv și energie există o mare complementaritate. Ar fi bine de știut dacă liderii lumii au analizat foarte bine datele reale înainte de a demara implementarea programelor recomandate de suporterii atenționărilor climatice, mai ales că această criză a încălzirii globale a convins mai multe guverne să ia măsuri drastice pentru a reduce arderea combustibililor fosili, care sunt relativ abundenți, dar neregenerabili, ușor de exploatat și foarte eficienți din punct de vedere energetic.

Lumea din ziua de azi este tentată să renunțe foarte ușor la mijloacele, care ne-au ajutat să realizăm revoluțiile industriale începând din secolul XVIII. Disponibilitatea unor surse de energie abundente și necostisitoare bazate pe combustibili fosili a fost un factor important care a ajutat civilizația industrială și comercială să evolueze la nivelul de astăzi.

La început au apărut mașinile în industria textilă, precum și în agricultură, urmate de electrificare și de creșterea numărului de mijloace de transport. Toate acestea au contribuit din plin la sporirea muncii fizice și manuale a muncitorilor și la creșterea producției și a distribuției de produse pe scară largă. Creșterea considerabilă ale productivității muncii în țările industrializate a condus la mărirea produsului intern brut real, urmat creșterea produsului intern brut pe cap de locuitor, ceea ce a generat sporirea bogăției acelor națiuni și îmbunătățirea nivelului de trai al populației, și implicit calitatea vieții.

În prezent, în anumite cercuri guvernamentale, există un mare optimism în ceea ce privește posibilitatea de decarbonizare a unor economii naționale până în anul 2050. Aceasta se bazează pe argumentare că pot fi elaborate politici de tranziție relativ rapidă de la energiile mai poluante la cele mai puțin poluante. Țelul final este limitarea creșterii încălzirii globale la 1,5-2℃ pe următorii 60-70 de ani.

Un astfel de obiectiv, de altfel lăudabil, este foarte greu de realizat dacă se ține cont de numeroasele impedimente economice și politice. Mai mult, ultimul raport al Agenției Internaționale pentru Energie previzionează că este puțin probabilă efectuarea unei reduceri rapide a obținerii energiei din combustibili fosili înainte de 2050, în special dacă se are în vedere consumul mondial de petrol și gaze naturale, care va continua să rămână la nivelul din în prezent și în următorii 40 de ani. Totuși, agenția este mai optimistă în ceea ce privește reducerea rapidă a consumului global de cărbune, cea mai disponibilă și mai ieftină sursă de energie putând fi redusă până la termenul-țintă la nivelul anului 2000.

Cu toate acestea, cărbunele și cărbunele de lemn joacă un rol esențial în încălzirea habitatelor și producerea de energie electrică în mai multe țări emergente și în curs de dezvoltare. Dacă luăm ca exemplu economia chineză, se poate observa că aceasta are nevoie de 50% din consumul global de cărbune pentru buna funcționare, fiind depășită doar de Africa, unde energia este obținută în mare parte din cărbune. Mai mult ca sigur în aceste zone ale globului tranziția se va face cu mari dificultăți deoarece, noile surse de energie sunt mult mai costisitoare decât cărbunele și ar provoca creșteri mari de prețuri la bunurile și serviciile oferite, îndepărtându-le astfel de zona de competitivitate bazată pe prețuri.

Obstacole la tranziție vor fi întâmpinate și în țările occidentale, deoarece sursele de energie regenerabilă sunt mai puțin abundente (solară, eoliană, hidraulică etc.), unele dintre acestea fiind intermitente și mai puțin fiabile și, în plus, costisitoare în exploatare. În ceea ce privește energia nucleară, aceasta are avantaje și dezavantaje, dar este foarte costisitoare la producție. În pofida acestor impedimente, anumite țări care nu dispun de surse alternative de energie, cum ar fi Franța, nu vor avea de ales decât să bazeze în viitor pe energia nucleară.

Indiferent de argumentele prezentate de susținătorii schimbărilor climatici sau de criticii acestora, probabilitatea ca tranziția energetică să afecteze nivelul de trai și calitatea vieții este foarte mare datorită costurilor mari ale producerii și întreținerii surselor de energie regenerabilă. Graba unor guverne în implementarea noilor surse fără a avea capacitatea de înlocuire în totalitate a celor tradiționale coroborată cu scăderea nivelului de trai al populației le poate cauza răsturnarea și înlocuirea cu lideri politici capabili să întreprindă acțiuni graduale de tranziție, care să nu provoace dezechilibre financiare și sociale.

Având în vedere că aceste tendințe economico-politice se întrepătrund, economiile occidentale s-ar putea confrunta în viitor cu rate de creștere economică mai mici. Toate acestea ar putea conduce la o scădere a standardelor de viață și, eventual, a calității vieții oamenilor, în următorii ani și în următoarele decenii.

În concluzie, viitorul apropiat poate fi mai sumbru decât ne așteptăm, deoarece principalul factor limitativ al creșterii economice ar putea proveni din surse de energie mai scumpe și mai puțin fiabile decât în trecut. Totodată, ratele de creștere demografică prea rapide în raport cu stocul de capital productiv disponibil, rezultat al imigrației necontrolate, ar putea deveni, de asemenea, o cauză a sărăcirii economice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *