Liviu Vornicu: Mai marii lumii (III) – Familia Rothschild

Familiile Morgan și Rockefeller nu ar fi putut ajunge la măreția imperiilor financiare create dacă nu ar fi avut alături puternica familie Rothshield. Prin iscusința în domeniul financiar, dar și prin abilitățile dobândite în timp, familia Rothschild și partenerii lor din cele Opt Familii au ajuns treptat să controleze Banca Angliei.

Un viceguvernator al Băncii Angliei la mijlocul secolului XX, George Blunden, declara în oficioasele vremii că “frica face ca puterile unei bănci să fie acceptate de toți cei care îi solicit serviciile, iar banca este capabilă să-și exercite influența atunci când oamenii sunt dependenți de ea și se tem să-și piardă privilegiile.”

Stirile PROTV

Primele cuvinte ale vânătorului de comori care a descoperit o sabie unicat veche de 3.000 de ani: „Fericirea e mare”

RomaniaTV

Alexia Eram l-a dat uitării repede pe Mario Fresh. Cu cine s-a afișat, după despărțirea de iubit. Și mama ei a felicitat-o!

Pentru a putea evolua și domina, reprezentanții familiei Rothshild au considerat că este foarte important să fie implicați în politica națiunilor la cel mai înalt nivel. Aceste activități nu erau întotdeauna pe față sau legale, dar asta nu i-a oprit să țese una din cele mai complexe rețele ce au existat pe mapamond.

Despre Mayer Amschel Rothschild istoricii spun că ar fi angajat pentru guvernul britanic mercenari germani hessieni cu scopul de a lupta împotriva revoluționarilor americani, direcționând toate veniturile din acele tranzacții către fratele său Nathan din Londra, unde a fost înființat NM (Nathan și Mayer) Rothschild & Sons. Se spune că Mayer a fost un student serios al Cabalei, care și-a sporit averea cu bani fraudați de la William IX, administrator regal al regiunii Hesse-Kassel și un francmason proeminent.

Unele publicații financiare au susținut că Barings, instituția financiară controlată de Rothschild, a finanțat traficul cu opiumul chinez și comerțul cu sclavi africani, dar și cumpărarea statului Louisiana de către guvernul american. Când mai multe state au intrat în imposibilitatea de a-i rambursa împrumuturile, Barings l-a mituit pe parlamentarul american, Daniel Webster, să țină discursuri în care să sublinieze virtuțile rambursării împrumutului. Deoarece acele statele și-au menținut decizia de a nu rambursa împrumuturile, în 1842 familia Rothschild a stopat orice finanțare guvernamentală cufundând S.U.A. într-o depresiune profundă.

Se discuta adesea în unele cercuri financiare că bogăția familiei Rothschild depindea de falimentul națiunilor. Presupuneri susținute chiar de una din declarațiile lui Mayer Amschel Rothschild:„nu îmi pasă cine controlează afacerile politice ale unei națiuni, atâta timp cât eu controlez moneda ei”.

Conform cronicilor nici un război nu a afectat averea familiei, ci a sporit-o, deoarece de cele mai multe ori Rothshild susținea partea câștigătoare. Astfel că băncile Rothschild au finanțat Războiul Prusac, Războiul Crimeii și încercarea britanicilor de a lua Canalul Suez de la francezi. Nathan Rothschild a făcut un imens pariu financiar pe Napoleon în bătălia de la Waterloo, dar în același timp l-a finanțat și pe ducele de Wellington. Atât războiul mexican, cât și războiul civil american au fost adevărate mine de aur pentru familie.

Într-o biografie a familiei Rothschild este prezentată o întâlnire de la Londra în care un „Sindicat Bancar Internațional” decidea că nordul american trebuie să se confrunte cu sudul, ca parte a strategiei „desparte și cucerește”. În jurnalele vremii cancelarul Otto von Bismarck declara că: „divizarea Statelor Unite în federații de forță egală a fost decisă cu mult înainte de războiul civil, deoarece bancheri Rothshild se temeau că Statele Unite le vor deranja dominația financiară asupra lumii.”

În general familia Rothshild nu avea o părere bună despre americani fapt subliniat de mulți dintre cei ce le urmăreau activitatea. De exemplu, Salomon Rothshield spunea despre cel mai respectat președinte american din toate timpurile, Abraham Lincoln, că “respinge toate formele de compromis, are aspectul unui țăran și nu poate spune decât povești de bar.” Jacob Rothschild a mers și mai departe cu antipatia față de cetățenii americani spunând la un moment dat unui ministru american în Belgia, că “atunci când pacientul este extrem de bolnav, încerci măsuri disperate, până la sângerare” referindu-se la cei peste jumătate de milion de americani care au murit în timpul războiului civil.

Ceea ce s-a întâmplat cu adevărat înainte, în timpul și după războiul civil american este greu de dovedit, cu toate că există multe suspiciuni, deoarece biograful de familie, Niall Ferguson, menționa în scrierile sale că a constatat un „decalaj substanțial și inexplicabil” în corespondența privată Rothschild între 1854-1860 și că toate copiile scrisorilor trimise de familia Rothschild din Londra în timpul războiului civil „au fost distruse la ordinul partenerilor”.

Foarte puțini știu, cu toate că istoricii precizează în multe documente, că la apogeul războiului civil trupele franceze și britanice au încercuit S.U.A. La nord britanicii au trimis 11.000 de soldați în Canada controlată de Coroană, unde au oferit un refugiu sigur agenților confederației sudiste. La sud Napoleon al III-lea al Franței l-a instalat pe arhiducele Maximilian, membru al familiei austriece Habsburg, ca lider marionetă în Mexic, unde trupele franceze erau masate la granița cu Texas. Doar o desfășurare de ultim moment a două flote de nave de război rusești de către țarul Alexandru al II-lea, aliatul Statelor Unite, a salvat în 1863 tânarul stat american de la recolonizare.

Fiii lui Mayer Rothschild erau cunoscuți ca cei cinci din Frankfurt. Cel mai mare – Amschel – conducea banca familiei din Frankfurt cu tatăl său, în timp ce Nathan conducea operațiunile din Londra. Fiul cel mai mic, Jacob, și-a înființat o filială în Paris, în timp ce Salomon conducea filiala din Viena, iar Karl se instalase la Napoli. Autorul Frederick Morton estima că până în 1850 averea familiei Rothschild se ridica la o valoare de peste 10 miliarde de dolari. Unii specialiști consideră că astăzi averea lor depășește 100 de trilioane de dolari.

Puterea celor Opt Familii s-a consolidat de-a lungul timpului deoarece Warburg, Kuhn, Loeb, Goldman, Sachs, Schiff și Rothschild și-au cimentat relațiile prin fuziuni ale afacerilor sau prin căsătorii între membrii familiilor formând în acest fel o mare și fericită familie ce controlează domeniul bancar mondial. Familia Warburg, care controlează Deutsche Bank și BNP, a început colaborarea cu familia Rothschild în 1814 la Hamburg, în timp ce Jacob Schiff, liderul Casei Kuhn Loeb, a demarat stabilirea de sedii comune cu familia Rothschild din 1785.

În 1806, Nathan Rothschild s-a căsătorit cu fiica cea mai mare a lui Levi Barent Cohen, un important finanțator din Londra. Astfel, super-finanțistul companiei Merrill Lynch, Abby Joseph Cohen și William Cohen, Ministrul Apărării în guvernul Clinton sunt probabil descendenți ai familiei Rothschild.

În 1865 Schiff a emigrat în America. Și-a unit afacerile cu Abraham Kuhn și s-a căsătorit cu fiica lui Solomon Loeb. Loeb și Kuhn s-au căsătorit fiecare cu sora celuilalt întemeind în acest fel dinastia Kuhn Loeb. Felix Warburg s-a căsătorit cu fiica lui Jacob Schiff. Două fiice ale lui Goldman s-au căsătorit cu doi fii ai familiei Sachs, creând Goldman Sachs.

Astăzi, familia Rothschild controlează un vast imperiu financiar, care include pachete majoritare de acțiuni în aproape toate băncile centrale naționale de pe glob. Până în 2004 cotația zilnică a aurului din Londra se stabilea la Banca N.M. Rothschild.

Clanul lui Edmond de Rothschild deține Banque Privee SA din Lugano, Elveția și Rothschild Bank AG din Zurich. Familia Lordului Jacob Rothschild deține puternicul Rothschild Italia din Milano. Ei sunt membri fondatori ai exclusivistului Club al Insulelor (10.000 de miliarde de dolari), care controlează giganții corporativi Royal Dutch Shell, Imperial Chemical Industries, Lloyds of London, Unilever, Barclays, Lonrho, Rio Tinto Zinc, BHP Billiton și Anglo-American DeBeers.

Clubul Insulelor este condus de familia Rothschild și include monarhul Marii Britanii și alți aristocrați europeni bogați. Acest club dirijează aprovizionarea mondială cu petrol, aur, diamante și multe alte materii prime vitale. De asemeni, Clubul Insulelor furnizează capital pentru Quantum Fund NV al lui George Soros, care a obținut câștiguri financiare substanțiale în 1998-99 după prăbușirea monedelor din Thailanda, Indonezia și Rusia. Printre altele, Soros a fost acționar majoritar la Harken Energy a lui George W. Bush.

Probabil cel mai mare depozitar pentru averea Rothschild de astăzi este Rothschilds Continuation Holdings AG, o companie bancară secretă cu sediul în Elveția. La sfârșitul anilor ‘90, se știa că descendenții imperiului Rothschild erau baronii Guy și Elie de Rothschild în Franța și Lord Jacob și Sir Evelyn Rothschild în Marea Britanie.

Evelyn a fost președinte al jurnalului The Economist și director la Consorțiul DeBeers și compania IBM UK. Jacob a susținut campania electorală pentru funcția de guvernator în California a lui Arnold Schwarzenegger. El a preluat controlul asupra acțiunilor lui Khodorkovsky de la gigantul petrolier YUKOS chiar înainte ca guvernul rus să-l aresteze. În 2010, Jacob s-a alăturat lui Rupert Murdoch într-un parteneriat pentru extracția petrolului de șist în Israel prin Genie Energy, o subsidiară a IDT Corporation. În concluzie, este posibil ca în ziua de azi familia Rothshild să existe în tot și în toate.

Opinia autorului

Mulți pretind că știu totul sau aproape totul, însă sunt mai mult ca sigur că sunt într-o gravă eroare. Acest comportament nu conduce la altceva decât la trufie și comitere de greșeli, uneori ireparabile.

Este o vorbă din popor – omul cât trăiește, învață. Dacă am folosi înțelepciunea populară drept ghid în viață, am putea evita multe necazuri.

editorial apărut pe www.economikalazi.ro