Prima pagină » Actualitate » Liviu Vornicu: Lider nou, timpuri noi ……
Liviu Vornicu: Lider nou, timpuri noi ......

Liviu Vornicu: Lider nou, timpuri noi ……

13 feb. 2024, 08:28, 1 ,
în Actualitate

 

Analistul Liviu Vornicu, cetățean româno-american cu studii economice atât în România, cât și în Statele Unite, prezintă câteva idei ale unui nou început.

Blocul BRICS a început noul an sub auspiciile unei noi președinții, cea a Federației Ruse. În principiu, președinția BRICS a Rusiei și-a stabilit ca temă de lucru pentru întregul an „consolidarea multilateralismului pentru o dezvoltare și securitate globală echitabilă”. Alegerea acestei tematici a plecat de la principiile de bază ale grupului, și anume respectul reciproc, alegerea suverană a căii de dezvoltare și punerea în aplicare a principiului fundamental al Cartei ONU, care se referă la egalitatea suverană a statelor.

Sub noua președinție, membrii blocului au decis că vor continua să se concentreze asupra consolidării cooperării în materie de combatere a terorismului, a corupției și a drogurilor, precum și în domeniul securității internaționale a informațiilor. În plus, noul lider al grupului și-a luat angajamentul să coordoneze abordările țărilor BRICS în ceea ce privește soluționarea problemelor-cheie de politică externă, inclusiv în cadrul unor platforme internaționale precum Organizația Națiunilor Unite sau G20.

La sfârșitul lunii ianuarie pe durata a 3 zile a avut loc la Moscova prima reuniune a grupului BRICS sub conducerea Rusiei. În cadrul întâlnirii, reprezentanții guvernului rus au prezentat informări detaliate privind domeniile-cheie de cooperare și au reconfirmat angajamentul că Federația Rusă va face tot posibilul pentru a găsi soluții la problemele economice, politice și umanitare și pentru a consolida consensul și abordările comune cu țările partenere. Totodată, reprezentanții fondatorilor BRICS au salutat statele nou intrate în grup, Etiopia, Egipt, Iran, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, care au devenit oficial membri cu drepturi depline din ianuarie 2024.

Deși a făcut parte din micul grup de state invitate în BRICS în cadrul celui de-al XV-lea summit din 2023 de la Johannesburg, Argentina a decis să refuze invitația, invocând problemele interne ca argument principal. Totuși, acest lucru nu reprezintă un motiv de îngrijorare pentru membrii grupului, deoarece există un număr foarte mare de țări ce vor să devină membre, printre care Algeria, Bahrain, Bangladesh, Belarus, Bolivia, Cuba, Honduras, Indonezia, Kazahstan, Kuweit, Maroc, Nigeria, Pakistan, Senegal, Thailanda, Venezuela și Vietnam, ce au depus cereri oficiale și așteaptă invitații pentru aderare.

Toți participanții la reuniune au susținut că se concentrează pe continuarea activității constructive în cadrul celor trei categorii principale ale parteneriatului strategic BRICS, și anume în domeniul politic și al securității, în domeniul economiei și al finanțelor, și nu în ultimul rând în domeniul culturii și al relațiilor umanitare. În plus, s-a subliniat că a sosit momentul abordării provocărilor extraordinare și orientării blocului către crearea unei lumi mai echitabile și mai interactive. Totodată, participanții au fost de acord că noul BRICS este pregătit să gestioneze sarcini colective și priorități, precum conflictul militar din Ucraina sau cel din Orientul Mijlociu.

În cadrul sesiunilor de lucru pe temă securității, atunci când a fost menționat conflictul din Ucraina, oficialii ruși au declarat că Rusia acordă o mare atenție și respectă inițiativele prezentate de țările BRICS cu privire la o soluționare conflictului, și anume varianta braziliană, propunerile Chinei și rolul remarcabil al Africii de Sud în discutarea și promovarea soluțiilor de pace. Totodată, participanții au avut discuții fructuoase și constructive cu privire la o serie de chestiuni urgente din domeniile comerțului și investițiilor, transporturilor și energiei, tehnologiei, inovării și dezvoltării durabile. În plus, aceștia au făcut un schimb de opinii cu privire la consolidarea cooperării în domeniul educației, al asistenței medicale și al sportului și au reiterat menținerea și aprofundarea legăturilor dintre mediul de afaceri și experți.

Toți membrii BRICS au garantat că vor depune eforturi maxime pentru a sprijini Rusia în aplicare strategiei de parteneriat economic până în 2025, inclusiv prin consolidarea lanțurilor de aprovizionare, dezvoltarea economiei digitale, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, stimularea fluxurilor turistice și interacțiunea în domeniul transporturilor. De asemenea, ei au menționat că este important să sporească relațiile inter-umane dintre popoarele statelor membre și să extindă oportunitățile de îmbogățire reciprocă a țărilor grupului.

Cu toate acestea, țările membre au mari așteptări de la noua președinție BRICS. Astfel, Egipt speră ca Rusia să abordeze mai accentuat provocările din domeniul securității alimentare și energetice. Iran dorește ca trecerea la plățile în monede naționale în cadrul blocului să se intensifice în timpul președinției Federației Ruse astfel încât modalitățile de utilizare mai activă a monedelor naționale și locale și a instrumentelor de plată în tranzacțiile transfrontaliere să reducă efectele secundare negative ale actualului sistem economic global dominat de dolar.

În pofida tuturor eforturilor Statelor Unite și aliaților de a bloca performanțele economice ale Rusiei și ale celorlalți membri ai blocului, se constată un interes tot mai mare din partea statelor prietenoase și cu mentalități similare din întreaga lume pentru dezvoltarea cooperării cu BRICS. Toate acestea datorită principiilor de bază pe care se bazează interacțiunea dintre membrele blocului și anume conformitatea cu dreptul internațional, respectul pentru interesele reciproce și dreptul fiecărui stat de a alege în mod suveran calea de dezvoltare.

Pe lângă aceste principii, crearea cu succes în 2014 a Noii Bănci de Dezvoltare (NBD) a reprezentat un alt argument primordial al dorinței de aderare la BRICS. De-a lungul anilor, această bancă a aprobat peste 100 de proiecte în valoare totală de peste 33 de miliarde de dolari în domenii precum transporturile, alimentarea cu apă, energia verde, infrastructura digitală și socială și construcțiile urbane. În 2021, NBD a început să își extindă numărul de membri și a admis noi țări membre, precum Bangladesh, Egipt, Emiratele Arabe Unite și Uruguay, ceea ce a ajutat la creșterea capitalului de lucru.

În prezent blocul BRICS are un PIB agregat ce a atins o treime din valoarea mondială depășind pe cel al țărilor G7. Mai mult, țările membre se întind pe 30% din suprafața pământului, au 45% din populația globului și dețin o parte semnificativă din producția mondială de petrol și alte resurse importante. Drept urmare, nu mai este o surpriză pentru nimeni faptul că nenumărate țări din Asia, Africa și America Latină sunt atrase ca un magnet de această grupare, ce a contribuit la apariția multipolarității mondiale. Chiar dacă închegarea unor relații economice solide cu multe dintre țările membre BRICS ar constitui un avantaj esențial pentru o dezvoltare economică durabilă, sunt foarte puține state europene capabile să vadă asemenea oportunitate.

Comentarii
  • ce sa intele ca dusmanul de veacuri (Rusia) si mai nou stapinul neo-colonialist (America) ne vor numai bine si v -a curge lapte si miere daca ne ploconim cind la unul cand la altul in functie de vint si ploi .CIdata maniera de abordare a subiectului.Oricum abele state mentionate sunt niste invadatori lipsiti de scrupule si omenie,iar clasa politica romaneasca obedienta si sluarnica vanduta corporatiilor , nu v a face nimi pt binele tarii .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *