Liviu Vornicu: Importuri surpriză de gaze naturale lichefiate

Analistul Liviu Vornicu, cetățean româno-american cu studii economice atât în România, cât și în Statele Unite, descrie pe scurt câteva puncte ale unui subiect fierbinte – aprovizionare cu energie rusă.

Conflictul din Ucraina a fost aspru criticat de liderii din Europa, care au impus în ritm alert sancțiune după sancțiune. Cu toate acestea, puține au fost vocile care au avertizat că sancțiunile împotriva Rusiei sunt ineficiente și au repercusiuni majore doar asupra economiilor europene, căci aceste probleme au fost aproape în totalitate ignorate de presă în anul începerii conflagrației.

Stirile PROTV

ANIMAȚIE GRAFICĂ. Cum a fost posibil ca pilotul de parapantă să cadă din aer, când zbura cu o turistă, lângă Brașov

RomaniaTV

Big Brother! Lege noua pentru toţi românii, atenţie mare!

Anul acesta însă unele publicații au decis să tragă câteva semnale cu privire la realitatea în care trăim. Astfel că dezvăluirea publicației Financial Times a luat oarecum prin surprindere marea masă a populației și chiar pe unii specialiști. Jurnalul anunța în perioada verii că Uniunea Europeană va importa anul acesta un volum record de gaze naturale lichefiate din Rusia, în ciuda intenției blocului de a se renunța la combustibilii fosili rusești până în 2027. Anunțul a fost publicat concomitent cu momentul în care premierul ungar avertiza Ucraina că orice atac asupra aprovizionării Ungariei cu energie din Rusia ar duce la război.

Potrivit publicației, cele mai mari volume de gaze rusești achiziționate de statele europene provin de la societatea mixtă Yamal LNG, deținută în principal de compania rusă Novatek. Alte participațiuni sunt deținute de TotalEnergies din Franța, de CNPC din China și de un fond de stat chinez. Această societate este scutită de taxe de export, dar este supusă impozitului pe venit. Interesante sunt și declarațiile unor specialiști, care subliniază că firmele europene ce achizitionează gazele pe termen lung vor continua să accepte volume mari atât timp cât nu sunt interzise de politicieni. Aceștia evită astfel de decizii majore pentru a nu provoca perturbări în transportul maritim, care ar obliga la reorganizarea modelelor comerciale globale.

Conform unei analize a datelor din industria energetică efectuată de o organizației non-profit britanică (Global Witness), în primele șapte luni ale acestui an, Belgia și Spania au fost al doilea și al treilea cel mai semnificativ cumpărător de gaze naturale lichefiate rusești, după China. Totodată, importurile de gaze naturale lichefiate ale UE au crescut cu 40% din ianuarie până în iunie, comparativ cu aceeași perioadă din 2021, când blocul european se baza, în principal, pe aprovizionarea cu gaze prin conductele rusești, ceea ce nu s-a mai întamplat după începerea operațiunii militare din Ucraina.

Unul dintre liderii organizației s-a declarat total șocat de faptul că țările din Uniunii s-au străduit atât de mult pentru a se îndepărta de gazele fosile rusești livrate prin conducte, doar pentru a le înlocui cu gazele naturale lichefiate livrate în rezervoare. În opinia activistului, chiar dacă au schimbat tipul de gaze și modalitate de livrare, companiile europene continuă să alimenteze cu miliarde de euro fondul de război al armatei ruse.

Pentru a se scuza în fața opiniei publice, oficialii UE au menționat că susțin efortul global de eliminare treptată a combustibililor fosili rusești până în 2027, dar au avertizat că o interdicție completă a importurilor de gaze naturale lichefiate anul acesta ar risca să declanșeze o criză energetică precum cea din 2022, când prețul gazelor a atins niveluri record de peste 300 de euro pe megawatt/oră, iar păgubitul de serviciu a fost consumatorul final din fiecare țară europeană.

O sursă a jurnalului Financial Times a declarat în condiții de anonimitate că, deși rezervoarele europene de stocare a gazelor au fost completate în proporție de peste 90%, există încă temeri cu privire la furnizarea gazelor pe timpul întregii ierni în cazul unor noi probleme în lanțul de aprovizionare.

Potrivit datelor Kepler, gazul natural lichefiat rusesc a reprezentat 21,6 milioane de metri cubi (16%) din totalul de 133,5 milioane de metri cubi de gaze naturale lichefiate importate de Uniunea Europeană între ianuarie și iulie, ceea ce face din Federația Rusă al doilea mare furnizor al blocului, după Statele Unite, care a urcat pe prima poziție după declanșarea sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei.

Având în vedere că Uniunea este încă foarte dependentă de energia rusă, nu se poate exclude posibilitatea ca Ucraina să încerce să saboteze livrările, așa cum a făcut cu Germania când, conform unor surse jurnalistice confirmate ulterior de unele oficialități, a atacat conducta NordStream 2. Din acest motiv, într-un interviu acordat presei americane, premierul ungar a amintit că a calificat imediat avariile aduse gazoductului ruso-german Nord Stream drept un act terorist, calificând absența unei reacții ferme din partea Germaniei drept o lipsă de suveranitate. Totodată, a declarat că el și liderii sârbi au avertizat Ucraina, fără a numi direct țara, să evite sabotajele livrărilor de energie către țările lor. Mai mult, a reiterat legat de gazoductul TurkStream, că dacă cineva ar face cu coridorul sudic ceea ce au făcut cu cel Nordic, atît Ungaria cât și Serbia ar considera sabotajul un act terorist și un motiv de război și ar reacționa imediat.

Luând în considerare că Ucraina are deja un istoric de sabotare a livrărilor de energie rusească către Europa, și în urma informațiilor potrivit cărora se așteaptă ca UE să importe un volum record de gaze naturale lichefiate din Rusia în acest an, specialiștii susțin că nu se poate exclude posibilitatea ca Ucraina să nu planifice sabotaje pentru a perturba livrările. Chiar dacă momentan presa europeană este precocupată de evenimentele din Orientul Mijlociu, sporadic apar articole legate de faptul că soldații ucraineni desfășoară deja diverse atacuri în Marea Neagră și în Crimeea, iar petrolierele ar putea foarte bine să fie următoarea țintă.

În concluzie, oricât ar dori diverse entități sau lideri să blocheze total achizițiile de produse rusești, datorită conjuncturii actuale Uniunea Europenă este în imposibilitate să se poată despărți de energia rusă. Tentativa de decuplare nu a condus decât la continuarea declinului economiei europene și, după cum s-a văzut, lipsa gazelor naturale livrate prin conducte este acum suplinită de aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, care într-o proporție semnificativă, sunt rusești. Deci de unde am pornit și unde am ajuns?