Liviu Vornicu: Giganții Europei la un pas de abis

 Analistul Liviu Vornicu, cetățean româno-american cu studii economice atât în România, cât și în Statele Unite, expune pe scurt situația critică în care se află cele două mari economii europene.

La mai bine de un an de la începerea conflictului din Ucraina se observă că măsurile punitive luate împotriva Federației Ruse nu au avut efectul scontat, deoarece liderii europeni nu au luat concomitent măsuri protecționiste. Experții în economie sunt de părere că Uniunea Europeană se află în pragul unui dezastru economic dacă nu se intervine serios. Paradoxal sancțiunile au dus țările blocului european într-o situației dificilă și au ajutat statul rus să se îmbogățeasca fără prea mari eforturi prin includerea în patrimoniul național a multor active din diverse sectoare economice.

Stirile PROTV

ANIMAȚIE GRAFICĂ. Cum a fost posibil ca pilotul de parapantă să cadă din aer, când zbura cu o turistă, lângă Brașov

RomaniaTV

Big Brother! Lege noua pentru toţi românii, atenţie mare!

Motorul economiei europene, Germania, se numără printre statele cele mai afectate de sancționarea Rusiei, cu producția industrială în scădere și țara alunecând în recesiune la începutul anului 2023, după ce a pierdut accesul la aprovizionarea ieftină și fiabilă cu hidrocarburi rusești. Liderii germani din mediul de afaceri și administrația locală și-au exprimat în nenumărate rânduri nemulțumirea generală față de politica energetică și economică a guvernului. De asemenea, aceștia au avertizat că este posibil ca economia să fi depășit apogeul, cu cele mai bune zile ale sale lăsate în urmă.

Un sondaj recent realizat pentru presa germană de către Institutul Allensbach pentru Cercetarea Opiniei Publice având ca intervievați membri ai consiliilor de administrație ale marilor companii, directori generali, miniștri și alți factori de decizie de rang înalt a arătat că doar 24% din clasa managerială a țării sunt mulțumiți de performanțele ministrului economiei și climei, ceea ce reprezintă o scădere masivă de la 91% în urmă cu doar un an.

Totodată, mai puțin de un sfert dintre respondenți au declarat că este posibil ca lucrurile să se îmbunătățească în următoarele șase luni, două treimi dintre ei au spus că există puține șanse ca țara să își recâștige competitivitatea internațională pierdută, iar 76% au susținut că nu cred că Ministerul Economiei și Climei sau Ministerul Afacerilor Economice au în vedere suficient de mult interesele întreprinderilor germane.

Din sondajul efectuat cu mare profesionalism de institutul german a reieșit că primele cinci probleme ce constituie un obstacol în calea competitivității Germaniei sunt costurile ridicate ale energiei (77%), lipsa forței de muncă calificate (70%), reglementările excesive ale guvernului (68%), programele de digitalizare întârziate (65%) și infrastructura degradată (61%). Satisfacția față de guvernul de coaliție a scăzut de la 62% în 2022 la 21% în prezent, 65% dintre respondenți sugerând că politicile coaliției „slăbesc țara”, iar doar 22% dintre ei se așteaptă ca economia să se relanseze. Oficial economia germană a intrat în recesiune în luna mai 2023, după ce creșterea economică s-a redus cu 0,3% în primele trei luni ale anului.

Ca urmare a declanșării conflictului din Ucraina, Germania s-a confruntat cu toate problemele, pe care alte țări occidentale le-au legat direct de decizia de a se separa economic de Rusia, cum ar fi inflația ridicată și creșterea prețurilor la energie. În ciuda faptului că este principala economie industrială a Europei, criza din Germania a fost extrem de dureroasă pentru companiile locale, care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la pierderea competitivității în fața altor giganți globali din S.U.A. și China.

În luna iunie, ministrul german de finanțe a anunțat că reducerile bugetare au obligat Berlinul să suspende contribuțiile suplimentare la bugetul Uniunii Europene. Germania este un furnizor esențial pentru alte țări europene și, totodată, un cumpărător important, ceea ce înseamnă că o încetinire de durată a economiei germane va afecta în mod semnificativ Franța, Italia, Spania, Belgia, Țările de Jos, precum și alte țări ale Uniunii.          Dacă această criză energetică va dura până în primăvara anului viitor, economiile țărilor mai sus menționate vor intra, de asemenea, în recesiune, ceea ce, la rândul său, va slăbi și mai mult economia germană.

Conform datelor agenției Bloomberg atât Germania, cât și Franța, a doua economie a blocului european, se confruntă cu o contracție în industrie și servicii. Ambele țări au început trimestrul al treilea cu serioase contracții în sectorul privat.

În consecință, indicele S&P Global Flash Purchasing Managers pentru Germania a scăzut în iulie la minimul acestui an de 48,3. Performanța negativă a fost determinată de sectorul producției, care a fost sub 50 timp de peste un an și este acum aproape de nivelurile observate ultima dată la începutul crizei sanitare în 2020. Între timp, creșterea în sectorul serviciilor a încetinit pentru a doua lună. Specialiștii previzionează că există o probabilitate foarte mare ca economia germană să fie în recesiune și în a doua jumătate a anului, mai ales pe fondul scăderii vertiginoase a comenzilor noi la produse importante.

Potrivit aceluiași raport, Franța a înregistrat anul acesta cea mai proastă performanță din noiembrie 2020, chiar mai rău decât Germania. În Franța, sectorul producției, dar în special cel al serviciilor, au suferit noi și substanțiale contracții. Cifrele pentru ambele țări au fost mai proaste decât cele prezise de orice economist în sondajele Bloomberg, ceea ce nu este un semn bun pentru economia Uniunii Europene.

Există, desigur, o soluție pentru a atenua o mare parte, nu toate, dar cu siguranță o mare parte din probleme, ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei. S-a dovedit fără nicio îndoială că sancțiunile împotriva Rusiei au avut efect de bumerang și au afectat mult mai rău UE, ceea ce pune sub semnul întrebării cât timp Germania și alte țări mai pot menține această politică sinucigașă din punct de vedere economic.

După cum era de așteptat, cel mai afectat sector este cel energetic, ale cărui pierderi sunt estimate la aproape 55 de miliarde de dolari, generând o serie de probleme pentru națiunile occidentale și nu numai. Relațiile dintre Rusia și Europa de Vest în sectorul energetic au fost întotdeauna un punct strategic central în echilibrul economic internațional, iar acum acest echilibru este mai amenințat ca niciodată. Și alte sectoare economice se confruntă cu situații similar de grave.

Pentru Federația Rusă, însă, deficitele sunt mult mai mici și aproape niciodată nu implică pierderi reale, ci restructurări de piață. În sectorul energetic, producția de petrol și gaze rămâne puternică și activă, neafectată de plecarea unor companii occidentale. Renunțarea acestor companii la produsele rusești a făcut loc altor competitori, precum companii chineze și indiene, care în ultimele luni au achiziționat masiv petrolul și gazele rusești. Între timp, afacerile occidentale pierd surse semnificative de aprovizionare ce nu vor fi ușor de înlocuit.

În realitatea economică de astăzi, toate aceste sancțiuni impuse Rusiei nu fac altceva decât să aducă prejudicii majore afacerilor occidentale. Mai grav este că antreprenorii nu au fost consultați de liderii statelor pentru a se putea constata în ce măsură îi vor afecta sancțiunile impuse statului rus. Măsurile au fost pur și simplu impuse unilateral pentru a îndeplini planurile geopolitice ale NATO, fără a lua în considerare opinia companiilor care generează locuri de muncă pentru cetățenii occidentali. În prezent, se lucrează la programe de interzicerea completă a accesului cetățenilor ruși în Uniunea Europeană, ceea ce, conform estimărilor, va produce pierderi anuale de peste 20 de miliarde de euro, afectând puternic întreaga piață europeană.

Numeroși specialiști în macroeconomie au ajuns la concluzia că dacă nu sunt anulate sancțiunile occidentale, coroborat cu noile evenimente din Orientul Mijlociu lumea se va îndrepta încet și sigur către o recesiune globală în care cele mai afectate vor fi țările Uniunii Europene. Pentru a se evita această situație, mediul de afaceri trebuie să se coalizeze pentru a solicita liderilor să se îndrepte către diplomație, care să conducă la stoparea cât mai rapidă a conflictelor și totodată a sancțiunilor.