Liviu Vornicu: Efectul de boomerang al conflictului din Gaza

Analistul Liviu Vornicu, cetățean româno-american cu studii economice atât în România, cât și în Statele Unite, prezintă o sinteză a repercursiunilor devastatoare pe care conflictul militar din Gaza le are asupra economiei naționale israeliene.

Conflictul militar din Gaza a avut efecte multiple asupra ambelor părți implicate. Pe lângă pierderile de vieți omenești pentru combatante, a avut un impact negativ asupra Israelului în domeniile politic, de securitate, social și economic.

RomaniaTV

Era retragerilor de la bancomat devine istorie. Cum faci rost de numerar dacă îți ții economiile pe card

Observatornews.ro

Şapte judeţe au intrat de la ora 12:00 sub cod galben de ploi şi vijelii, cu grindină şi descărcări electrice

Atât din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere al securității, războiul a dus la o deteriorare a relațiilor Israelului cu majoritatea țărilor arabe, care au acuzat în continuu statul israelian că nu respectă dreptul umanitar și comite genocid împotriva poporului palestinian. Mai mult, țările arabe au criticat Israelul pentru distrugerea unor facilități vitale, cum ar fi spitale, școli, locuințe și lăcașuri de cult. Aceste critici au dus la o anumită izolare a statului israelian, afectându-i relațiile comerciale și diplomatice și subminându-i eforturile de normalizare cu țările vecine.

Pe plan intern, războiul a intensificat tensiunile din Israel, având un impact vizibil asupra stabilității sale politice și de securitate. Din punct de vedere social, conflictul din Gaza a lăsat urme semnificative în societatea israeliană, transformând-o într-o comunitate tulbure și nesigură. De la începutul operațiunilor militare în Gaza peste 500.000 de cetățeni au fost forțați să părăsească Israelul, iar peste 400.000 au fost strămutați din reședințele lor în zone percepute ca fiind mai sigure, creând o schimbare demografică majoră. Israelienii rămași trăiesc sub amenințarea constantă a atacurilor și rachetelor palestiniene, ceea ce le afectează bunăstarea psihologică, viața de zi cu zi și calitatea generală a vieții. Membrii societății israeliene au suferit prăbușiri din cauza impactului psihologic, ceea ce a condus la creșterea dramatică a numărului de cazuri de sinucidere.

În ceea ce privește economia s-a putut observa o puternică destabilizare. Prosperitatea economică de care Israelul s-a bucurat în ultimii ani, susținută de exporturile de tehnologie, de exporturile de gaze și de creșterea nivelului de trai, a luat sfârșit din cauza efectelor acestui război.            Fără îndoială consecințele zilei de 7 octombrie vor afecta în anii următori performanțele financiare ale statului, având în vedere costurile operațiunii militare, cheltuielile de apărare, reconstrucția, despăgubirile pentru cei afectați și pierderile economice zilnice.

Potrivit statisticilor israeliene, pierderile economice au depășit 3 miliarde de dolari lunar la care se adaugă în această perioadă absența de la locul de muncă a peste 1,3 milioane de persoane. Economia israeliană a fost, de asemenea, afectată negativ de scăderea activităților comerciale, de scăderea investițiilor și de efectele negative semnificative asupra diverselor sectoare, cum ar fi turismul, comerțul, investițiile, băncile și piața bursieră.

Cât privește costurile militare, datele ne arată la acest moment un cost total al războiului ajuns la peste 40 de miliarde de dolari ca și costuri directe, acoperind finanțarea forțelor armate, achiziționarea de arme și echipamente militare, instruirea soldaților, suportul logistic și decontarea costurilor a peste 28.000 de mercenari, care costă trezoreria aproximativ 13.000 de euro pe lună pe individ, ceea ce va exercita presiune asupra bugetului general al statului. Toate acestea vor conduce negreșit către un deficit bugetar național semnificativ, deoarece la începutul anului trecut nu au fost luate în calcul aceste cheltuieli militare masive.

Guvernul israelian va fi obligat să finanțeze acest deficit fie prin împrumuturi costisitoare, fie prin impunerea de noi taxe asupra societății, ceea ce va avea un impact asupra performanței economiei și a ratelor de creștere în general. În ultima vreme, au existat presiuni majore asupra monedei locale (shekelul), care a pierdut aproape 6% din valoarea sa, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 8 ani. Banca centrală a trebuit să intervină prin injectarea a aproximativ 45 de miliarde de dolari din rezervele sale financiare pentru a susține moneda locală și a preveni prăbușirea acesteia. La sfârșitul lunii septembrie 2023, rezervele valutare ale Israelului erau de aproximativ 198,5 miliarde de dolari, pe care s-au putut baza în funcție de necesități.

Pe lângă toate acestea, ministerul israelian al energiei a suspendat producția de gaze din câmpurile Tamar și Leviathan din Marea Mediterană la momentul începerii operațiunii militare. Acest lucru a reprezintat un alt obstacol major pentru obținerea de resurse financiare importante bunei funcționări a economiei naționale. În consecință, costul de asigurare a datoriilor suverane israeliene a crescut din cauza îngrijorărilor legate de neplata datoriilor, semnalând așteptări negative pentru perspectivele economice viitoare. Impactul războiului asupra activității economice generale a fost evident și tangibil.

Piețele israeliene se confruntă în prezent cu un declin semnificativ al activităților lor, creând noi modele economice și contribuind la distrugerea unor sectoare de activitate și la pierderea de locuri de muncă. Companiile au fost puternic afectate, lanțurile de aprovizionare și comerțul au fost perturbate, iar investițiile au scăzut cu peste 63%. Multe proiecte economice și strategice au fost amânate, ceea ce a dus la o scădere a creșterii economice preconizate la 1,8%, față de 5,6% anul trecut, conform datelor biroului israelian de statistică.

De asemenea, consumul populației israeliene a fost afectat de noile condiții, iar penuria anumitor produse, cum ar fi legumele și fructele, furnizate anterior de zonele agricole din Fâșia Gaza, a depășit 75%. Totodată, s-a constatat o lipsă severă de diverse produse de uz zilnic, ceea ce a obligat guvernul să le importe din alte zone, la costuri ridicate, pentru a acoperi deficiențele.

Sectorul turismului din Israel, unul dintre cele mai sensibile sectoare, a fost foarte puternic prejudiciat de conflictul militar. Turismul general din regiune și, în special, din Israel a scăzut semnificativ din cauza tensiunilor de securitate și a avertismentelor de călătorie. Cifrele băncii centrale sugerează că se aștepta ca turismul să contribuie cu aproximativ 6,5 miliarde de dolari la PIB până la sfârșitul anului trecut, dar până la sfârșitul celui de-al treilea trimestru, s-a realizat doar 3,1 miliarde de dolari, iar șansele ca în ultimul trimestru să fie obținută diferența sunt aproape egale cu zero.

Sectoarele de transport și aviație au avut, de asemeni, de suferit din cauza restricțiilor de călătorie și a scăderii cererii de călătorii aeriene către Israel. Sectorul aviației israeliene a înregistrat o contracție datorită anularii multor zboruri, ceea ce a dus la declinul operațional al Aeroportului Ben Gurion. Multe companii aeriene internaționale și-au anulat zborurile până la 30 martie 2024. Drept urmare, cu cât conflictul militar se va întinde mai mult în timp, cu atât economia israeliană va suferi mai mult. Singura cale pentru redresarea economică este găsirea imediată a unei soluții viabile de rezolvare a problemelor existente.