Liviu Vornicu: De ce există inechități financiare în societatea de azi?

Liviu Vornicu a realizat un material în care aduce în atenția publică inechitățile financiare din societatea de astăzi. De ce există aceste inechități? De ce sunt dobânzile atât de mici pentru cei care economisesc? Iată ce spune analistul Liviu Vornicu:

 În ultima jumătate de secol numeroase corporații mari din țările dezvoltate și nu numai au considerat profitabil să-și abandoneze baza de producție internă și au început să caute în lume angajați cu cele mai mici salarii posibile, colectând în același timp cele mai avantajoase stimulente financiare de la guvernele locale pentru a reloca noi investiții industriale. Schimbul liber internațional de bunuri și servicii a fost extins pentru a cuprinde conceptul mai controversat al liberei circulații internaționale a capitalului financiar și a capitalului industrial.

Stirile PROTV

Alianță anti-Ucraina, în sânul UE și NATO. Țările care amenință fățiș Kievul și cer cooperare cu Rusia

RomaniaTV

Cadou de 50.000 de euro oferit de Ion Ţiriac lui David Popovici. „Şi-a făcut datoria aşa cum n-a promis”

Într-un astfel de context internațional, guvernele naționale au fost forțate să intre într-o competiție de reducere a taxelor și elaborare de reglementări pentru atragerea investitorilor industriali.  Mai mult, au întreprins demersuri pentru extinderea subvențiilor cu scopul încurajării noilor investiții și ocupării forței de muncă la domiciliu.

Pe măsură ce veniturile și bogația au devenit din ce în ce mai concentrate, sectorul financiar a avut tendința de a crește mai repede decât economia reală. O astfel de schimbare structurală, care depășește un anumit prag, poate încetini creșterea economică și poate fi un factor în crearea crizelor financiare. Acest lucru a fost demonstrat atunci când noile produse financiare ezoterice destinate celor foarte bogați au dus la recesiunea din 2008.

Lecturarea unor publicații de specialitate ne dezvăluie că există la nivel mondial o serie de economiști, ce se tem că economiile avansate ale lumii occidentale au intrat într-o perioadă prelungită de „stagnare seculară”. Într-adevăr, în multe țări dezvoltate, expansiunea sectorului financiar a fost de așa natură încât a devenit supradimensionată în raport cu sectorul real. O rată prea mare de creștere a sectorului financiar față de PIB poate fi un vestitor al viitoarelor contracții financiare.

Analizele economice efectuate de specialiști în diverse perioade au demostrat că există o legătură între marile disparități de venit și avere pe care le vedem astăzi, în mai multe țări industrializate, și ratele dobânzii extraordinar de mici, care au devenit blestemul celor care economisesc. Și, așa cum am văzut, relația cauzală merge în ambele sensuri, una întărind-o pe cealaltă. Din nefericire pentru marea majoritate, amândouă au îmbogățit o aristocrație a superbogaților. Guvernele ar trebui să rupă această relație dăunătoare din punct de vedere economic și social. Dar care ar fi cele mai bune măsuri?

În primul rând, s-ar părea că este necesară redirecționarea politicii fiscale către echilibrarea poverii fiscale dintre contribuabilii cu venituri mari și mici, precum și reevaluarea impozitelor pe consum. Poate că ar putea avea loc o conferință internațională a experților fiscali pentru a elabora pârghiile ce pot ajuta guvernele să își coordoneze eforturile în această direcție, în special având în vedere dependența tot mai mare de paradisurile fiscale.

În al doilea rând, băncile centrale naționale ar putea găsi oportun să revizuiască politicile monetare cu privire la datoria publică și la datoriile altor entități financiare la scară largă. În afară de evaluarea solidității lor, ar putea, de asemenea, să ia în considerare analiza riscului ridicat de creare a unor bule financiare periculoase și manii speculative pe piețele de acțiuni și obligațiuni. Într-adevăr, istoria ne-a arătat că atunci când astfel de bule financiare explodează, așa cum inevitabil se întâmplă întotodeauna, economia reală suferă grav în ceea ce privește diminuarea producției și pierderi de locuri de muncă.

Ăn ceea ce privește cetățenii unei țări, aceștia ar trebui să evalueze foarte bine candidații atunci când sunt chemați la urnele de vot și să elimine din opțiunile lor, indiferent de simpatii,  politicienii ce au dovedit în timpul desfășurării activităților în funcțiile pentru care au fost aleși anterior, că sunt lipsiți de conștiință sau că asupra lor planează suspiciuni că ar fi comis fapte de natură imorală sau ilegală. Mai mult, ar trebui să solicite celor ce au nevoie de voturile lor să elaboreze inițiative legislative pentru ca sumele mari de bani și banii negri să nu mai domine politica și politicile guvernamentale. Cetățenii țărilor cu probleme economice majore și discrepanțe sociale ar trebui să realizeze că de acțiunile lor din timpul campaniilor electorale, dar și din viața de zi cu zi depinde bunăstarea economică și viitorul lor și al copiilor lor.