Liviu Vornicu: Anul 2024 – cu bune sau cu rele???

Analistul Liviu Vornicu, cetățean româno-american cu studii economice atât în România, cât și în Statele Unite, expune pe scurt câteva tendințe ale noului an economic.

Lumea de dinainte de criza sanitară pare să fi dispărut în neant. Peste tot se observă puternice frământări sociale, conflicte militare, crize de tot felul, iar liderii națiunilor dau impresia că sunt neputincioși, nepricepuți sau lipsiți de orice noimă în acțiunile pe care le întreprind. Înspăimântător este faptul că multe din țările implicate în conflicte militare în diverse zone de pe glob dețin arme nucleare.

Acum mai mult ca niciodată îndemnul făcut de președintele american J.F. Kennedy într-un discurs din vara fatidicului an 1963 ar trebui înțeles și urmat. Acesta recomanda liderilor mondiali să țină cont că “odată cu protejarea propriilor interese esențiale, puterile nucleare trebuie să evite acele confruntări care pun adversarul în situația de a alege între o retragere umilitoare sau un război nuclear. Adoptarea unor astfel de contruntări în era nucleară ar fi o dovadă clară a falimentului politicienilor sau, mai rău, a unei dorințe de moarte colectivă pentru întreaga lume.”

Stirile PROTV

Ciclonul Ashley va lovi România. Vremea se va răci brusc cu aproape 20 de grade și va fi potop. Precipitaţii de 100 l/mp

RomaniaTV

Gabriela Cristea, vestea MOMENTULUI! ''Da, divorțul bate la ușă. Acceptăm realitatea așa cum este, ce ți-e scris în frunte ți-e pus''

Trecând peste aceste gânduri sinistre, specialiștii sunt tentați să previzioneze că în 2024, majoritatea țărilor dezvoltate se vor confrunta cu dificultăți economice. Aceste prezumții se bazează pe faptul că în multe țări, în special din Europa și din America de Nord, sondajele arată drept principale preocupări ale populației subiectele economice, cum ar fi inflația persistentă, datoriile personale și publice mari și probabilitatea unei recesiuni economice mai mult sau mai puțin severe.

De asemeni, problema economico-socială cauzată de afluxul maselor de imigranți ilegali va fi o altă sursă de îngrijorare, în special în Europa și în America de Nord, mai ales dacă rata șomajului va crește. În plus, conflictele militare în plină de desfășurare în Ucraina și în Gaza, precum și tensiunile crescânde dintre Statele Unite și China și dintre S.U.A. și Iran, reprezintă problematici de politică externă, care ar putea indica alte motive de îngrijorare.

Chiar dacă pare ireal, nu întotdeauna o economie superdezvoltată se identifică cu un nivel de trai ridicat al populației. Spre exemplu, potrivit datelor Băncii Mondiale, produsul intern brut (PIB) al Statelor Unite, la jumătatea anului 2023, era de 25.463 miliarde de dolari. Acest lucru a plasat economia americană pe primul loc, cu 24,3% din economia mondială. Uniunea Europeană a ocupat locul al doilea cu 21,7% din PIB-ul global, iar economia Chinei s-a poziționat pe locul al treilea, cu 15,0% din PIB-ul mondial.

Cu toate acestea, niciuna din cele trei puteri economice mondiale nu se poate lăuda cu cel mai înalt nivel de trai luând ca reper PIB-ul pe cap de locuitor. Topul mondial din punct de vedere al bunăstării populației este ocupat de națiuni mici precum Luxemburg cu 127.580 de dolari pe cap de locuitor, urmat de Norvegia cu 106.328 de dolari, Irlanda cu 103.176 de dolari și Elveția cu 92.381 de dolari. Asta demonstrează că totul depinde de strategia națională implementată de lideri.

După cum bine se știe ciclurile economice ale principalelor economii nu coincid și variază într-o oarecare măsură în funcție de structurile lor economice și de politicile economice urmate de guvernele lor. Prin urmare mulți se întreabă dacă anul care tocmai a început va fi sau nu unul în care națiunile dezvoltate vor reuși să evite o recesiune economică în toată regula. Exuberanța de pe piețele bursiere și de obligațiuni ar părea să indice faptul că acestea anticipează o ușoară încetinire a creșterii economice, determinată de o scădere accentuată a inflației și de multiplele reduceri ale ratelor dobânzilor, ce vor urma.

În opinia experților, situația alternativă de luat în considerare, contrar optimismului general, ar putea fi aceea a unui an caracterizat de o recesiune economică clasică, mai mult sau mai puțin severă, consecință a dezechilibrelor economice și financiare acumulate în trecut. Aceasta ar putea fi cauzată și de șocurile economice, financiare și geopolitice neașteptate, ce se pot produce.

În prezent, consensul economic general este că lupta pe care principalele bănci centrale o duc împotriva inflației utilizând ratele mai mari ale dobânzilor va avea success. Această inflație a fost generată de deficitele publice mari și de producerea excesivă de monedă pentru a contracara efectele economice nocive ale crizei sanitare. Deci întrebarea cheie este: va fi anul 2024 unul al unei ușoare încetiniri a creșterii economice foarte simplu de gestionat sau unul în care multe țări vor trece mai degrabă printr-o recesiune economică mai lungă și mai severă, cu cel puțin două trimestre succesive de contracție a PIB-ului?

Cu toate că economia americană este în prezent cea mai rezistentă dintre toate, fiind practic la un nivel de ocupare deplină a forței de muncă, cu o rată oficială a șomajului de 3,7% și cu o încredere a consumatorilor în creștere, există totuși posibilitatea apariției unor discrepanțe. În 2024 statisticile arată că indicele economic principal al Consiliului Conferintei va continua să scadă fiind prognozată o recesiune economică ușoară. Chiar dacă este preconizat ca ocuparea forței de muncă să se mențină în continuare constantă, locurile de muncă vacante sunt în scădere. Acest lucru ar putea fi un indiciu că investițiile întreprinderilor și planurile de producție din anumite sectoare sunt ajustate prin scădere.

Motivul pentru care economia americană are performanțe mai bune decât alte economii, pe lângă contribuția sectorului său tehnologic vibrant, îl reprezintă în mare parte industria de armament puternic subvenționată, un sector prosper și în continuă creștere. Acest sector cuprinde peste 200.000 de companii, dintre care cele mai importante fiind Lockheed Martin, Northrop Grumman, RTX (Raytheon), General Dynamics și Boeing. Totodată aceste companii au o contribuție importantă la creșterea industrială și la prosperitatea economică și a unor state precum Alabama, Connecticut, Virginia, Texas și California.

Dacă Statele Unite au un statut aparte, nu același lucru se poate spune despre alte națiuni dezvoltate. Potrivit specialiștilor, este posibil ca viitoarele date economice, ce vor fi publicate în martie, să confirme că mai multe țări europene și Canada au intrat deja în recesiune, cu două trimestre consecutive de scădere a producției interne.

Situația economiilor europene, în special a celor din cele 20 de țări din zona euro, este critică datorită crizei energetice generate de conflictul ruso-ucrainean la care se adaugă creșterea ratelor dobânzilor și încetinirea creșterii economice. În prezent, economiile germană și italiană s-ar părea a fi cele mai bune candidate la o recesiune.

În ceea ce privește Canada, rata șomajului este încă decentă, de 5,8%, dar creșterea numărului de locuri de muncă este anemică, cu doar 100 de noi locuri de muncă create în decembrie anul trecut. În plus, datorită unei politici de imigrare a porților deschise, populația canadiană a crescut într-un ritm record, având de departe cea mai mare rată de creștere dintre toate țările industrializate, fără crearea de noi locuri de muncă. Acest lucru s-ar putea traduce printr-un declin al standardului de viață, măsurat prin PIB real pe cap de locuitor.

Acest declin este confirmat și într-un studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, publicat în martie 2023, în care a fost subliniat clar că statul canadian este în urma economiilor dezvoltate în ceea ce privește nivelul de trai al populației sale, care continuă să scadă. Nivelul de trai în Canada se deteriorează din 2014, sub efectul imigrației necontrolate și al creșterii slabe a productivității generale.

Având în vedere previziunile și studiile experților, s-ar părea că anul 2024 ne pune în fața a două variante; pe de o parte o încetinire a creșterii economice preconizate ușoare fără a perturba foarte mult piața forței de muncă și piața bursieră, sau, pe de altă parte evenimente financiare neprevăzute, cum ar fi falimentul unei mari instituții financiare, care ar putea precipita o recesiune economică globală mai serioasă și mai severă. De asemeni, ceea ce ar putea transforma o recesiune economică ușoară într-o recesiune mai gravă ar fi o extindere a conflictelor militare în curs de desfășurare în Ucraina și în Orientul Mijlociu, sau noi și ample războaie hegemonice.

Situația geopolitică mondială este mai tulbure, deoarece administrația americană nu pare a fi dornică să pună capăt conflictelor militare, chiar dacă președintele promisese inițial, la începutul guvernării sale, să se bazeze mai mult pe diplomație pentru a rezolva disputele internaționale. Cu toate acestea, anul 2024 ar putea fi un punct de cotitură important pentru întreagă lume, atât din punct de vedere economic, cât și geopolitic.