Liviu Vornicu: A picat Erdogan în capcana jocurilor de culise?

Analistul Liviu Vornicu explică faptul că, pe Erdogan, recenta victorie electorală l-a costat foarte mult din punct de vedere economic. Redăm, integral, editorialul publicat de analistul Liviu  Vornicu:

            Recenta victorie electorală a lui Recep Tayyip Erdogan pentru un nou mandat de cinci ani ca președinte al Turciei pare a fi una care l-a costat foarte mult și nu se poate spune că a meritat efortul. Din punctul de vedere al unor experți în macroeconomie, națiunea turcă pivotează literalmente către distrugere economică cu ajutorul reprezentanților unor aliați din NATO.  Deja contururile acestei distrugeri ies încet, dar sigur la iveală.

Stirile PROTV

Cât costă un zbor până în SUA după ce România a intrat în Visa Waiver. Prețul biletelor București - New York după 31 martie

RomaniaTV

Andra a ANUNȚAT despărțirea la început de an. A preferat să dea ea VESTEA ȘOC: 'Nu ne-am certat, dar...'

În timp ce ducea o campanie dură împotriva unei opoziții formată din șase partide unificate susținută tacit de administrații occidentale, Erdogan a fost forțat de împrejurări să numească un nou guvern, care nu numai că nu dă semne de salvare a Turciei de la creșterea inflației, ba mai mult se pare că va asigura colapsul economiei turce într-o perioadă foarte scurtă și, odată cu aceasta, și a puterii lui Erdogan de a juca un rol geopolitic global. Toate acestea se întâmplă în opinia specialiștilor, deoarece Erdogan încearcă să se alăture țărilor BRICS și refuză să se opună deschis Rusiei în războiul din Ucraina.

Este clar de ce liderii națiunilor occidentale caută să-l neutralizeze în cele din urmă pe președintele abil. El este pur și simplu o persoană imprevizibilă și necontrolabilă, care conduce o țară membră a NATO, și nu se aliniază total regulilor stabilite în cadrul alianței.

De câțiva ani, Wall Street și City of London au condus grele atacuri speculative asupra lirei turcești. Acestea atacuri i-au vizat, în special pe miniștrii de finanțe și pe șefii băncii centrale aleși personal de Erdogan pentru a-i adopta politica monetară, cu accent special pe rata dobânzii.

Sub o astfel de presiune financiară, guvernul turc nu a reușit să blocheze creșterea inflației, iar rata a ajuns să depășească 80% la sfârșitul anului 2022, situație ce îl defavoriza pe Erdogan punându-i în pericol obținerea unui nou mandat la conducerea Turciei. Salvarea a venit din împrumuturile extraordinare pe termen scurt de la Emiratele Arabe Unite, Rusia și China, împrumuturi cu ajutorul cărora președintele Erdogan a reușit să stabilizeze oarecum situația economică a țării înainte de alegeri și să scadă inflația la 39%.

De-a lungul mandatelor sale președintele turc a reușit să-și țină promisiunile electorale și să controleze economia națională cu ajutorul a două funcții foarte importante, Ministrul de Finanțe și Guvernatorul Băncii Centrale. În aceste funcții a avut întotdeauna oameni de încredere pe care i-a numit personal. Și de această dată a respectat tradiția privind procedura numirilor, însă cei doi importanți oameni ai noului guvern turc nu par a fi pilonii de bază pentru planul de reconstrucție economică gândit de Erdogan, ci mai degrabă o capcană în care a picat fără să-și dea seama.

După victoria sa în scrutinul electoral de la sfârșitul lunii mai, Erdogan a anunțat numirea lui Mehmet Simsek în funcția de ministru al Trezoreriei și Finanțelor. Simsek este membru al partidului președintelui, ce a mai deținut portofoliul Ministerului de Finanțe în perioada 2009-2015. Apoi, la insistența lui Simsek, Erdogan a numit la conducerea Băncii Centrale a Turciei pe Hafize Gaye Erkan, un bancher turco-american în vârstă de 41 de ani, fost director Goldman Sachs.

Simsek, care a fost educat în economie la Exeter în Marea Britanie și deține dublă cetățenie britanică-turcă, este un fost director executiv al băncii americane de investiții Merrill Lynch de la Londra. Dacă Simsek și-a dovedit oarecum loialitatea în mandatul precedent, despre Erkan nu se poate spune decât că a fost numită în înalta funcție la recomandarea expresă și insistentă a ministrului de finanțe. Această doamnă este prima femeie la conducerea băncii centrale turce și deține cetăţenie dublă turcă și americană. A obținut doctoratul în finanţe la Princeton în 2006, unde a studiat Cercetarea operaţională şi Ingineria financiară. În același timp, s-a alăturat companiei Goldman Sachs, unde a lucrat timp de nouă ani, devenind director executiv în 2011.

Trei ani mai târziu, în 2014, Erkan și-a părăsit postul de la Goldman Sachs pentru a deveni șef al departamentului de invesții la o bancă tânără și agresivă din San Francisco, First Republic Bank. Este exact banca care a marcat al doilea mare faliment din sectorul financiar în 2023. În noua funcție s-a remarcat printr-o activitate investițională spectaculoasă și neobișnuită, crescând de zece ori activele administrate pentru banca, performanță ce a propulsat-o în 2021 în funcția de director general al First Republic Bank.

Sub conducerea lui Erkan, experții relatează că banca a avut o activitate foarte tulbure, având ca ținte investiționale doar mari companii din Silicon Valley și indivizi foarte bogați. Cu alte cuvinte, ea a fost în mod clar un arhitect important al modelului de risc profund defectuos care a dus la eșecul băncii în mai 2023. Unele surse menționează că ea a părăsit First Republic Bank cu câteva luni înainte de faliment, probabil simțind apropierea catastrofei cauzate de sistemul pe care l-a creat.

La 1 mai 2023, First Republic Bank a fost preluată de cea mai mare bancă din S.U.A., JP Morgan Chase, cu sprijinul tacit al administraţiei americane. Erkan este acum dată în judecată într-un proces colectiv pentru rolul ei în dezastrul băncii.

Totuși spre surprinderea multora toate aceste informații sunt ignorate, și datorită Ministrului Simsek, doamna Erkan va decide viitorul ratelor dobânzilor turcești. Potrivit unor surse interne, ea a fost de acord să majoreze ratele de bază curente de la 8,5% la 25% în următoarele luni. O astfel de terapie de șoc l-ar face pe Paul Volcker, fost director al Rezervelor Federale, un sentimentalist în materie de creșteri ale ratei dobanzilor.

În data de 22 iunie, primul act semnat de Erkan în noua funcție a dus la majorarea ratei cheie a Băncii Centrale a Turciei cu 6,5%, o creștere uriașă în raport cu standardele normale, urcând-o la 15%, aproape dublu. Ea a promis că această măsură este doar începutul marii răsturnări a erei de rate scăzute a lui Erdogan. În pofida acestei creșteri dureroase, piețele financiare nu au fost mulțumite, deoarece se așteptau și pregătiseră terenul pentru o creștere de 25%.

După știrile privind rata dobânzii, lira turcească a scăzut, iar “scena” este acum pregătită pentru distrugerea economiei reale a Turciei în interesul politicilor monetare aliniate la piața financiară internațională. De la începutul anului și până în acest moment, lira a scăzut cu peste 20% față de dolarul american, iar din 2013 până acum a scăzut cu 90%. Conform analiștilor de pe Wall Street, marii speculatorii financiari mondiali, precum Goldman Sachs sau JP Morgan Chase, controlează în acest moment întreaga economia turcă.

O analiză sumară a economiei Turciei la nivelul anulul anului 2023 ne ilustrează faptul că Erdogan a făcut clar un târg faustian pentru a-și asigura realegerea. Așa că nu trebuie să ne mire de ce compania JP Morgan preconizează o rată a dobânzii băncii centrale de 30% până la sfârșitul anului. Mai mult, cu Simsek și Erkan controlând ferm economia și creditarea în Turcia, Erdogan va fi neputincios să urmeze o strategie de creștere economică sau chiar să urmeze un program ambițios de dezvoltare a petrolului și gazelor, care i-ar oferi mai multă libertate de acțiune. Este posibil ca pentru prima dată de când se află la conducerea Turciei, președintele să nu-și poată îndeplini promisiunile electorale.

După cum ar fi spus bătrânul Henry Kissinger cu ani în urmă, „cine controlează banii, controlează lumea …” Se pare că pentru moment, bancherii de pe Wall Street și din City of London controlează Turcia lui Erdogan. Acesta este un moment foarte critic pentru el și pentru viitorul rol geopolitic al Turciei.