Lituania si Letonia, doua universuri culinare

Desi traditiile culinare ale Lituaniei au variante regionale, baza comuna e constituita din carne de porc, cartofi, rosii, castraveti si ciuperci. Heringul e o specialitate reprezentativa a bucatariei lituaniene: se conserva sarat, marinat sau afumat. Nu trebuie uitate nici varietatile de paine, cum ar fi painea neagra de secara, parfumata cu chimen de camp („carvi”). Este atat de buna, incat nu de putine ori se mananca goala.

In Lituania este bine dezvoltat un tip de „fast-food” in sensul medieval, bazat in primul rand pe produse simple de patiserie („bandele” sau „pyragedis”), iar gurmanzii se pot bucura de vienoazerii si de briose cu caise sau cu mac. Spun in sensul medieval pentru ca primii care au iesit „in strada” cu bucate – pe care, odata cumparate, le puteai consuma din mers – au fost patiserii, in Evul Mediu. 

Mancarea nationala a lituanienilor este insa „cepelinai” sau zepelin…, numit asa pentru ca seamana cu un balon. E un „balon” gelatinos pregatit din piure de cartofi fierti in aburi, umpluti cu carne, cu branza sau cu ciuperci si servit cu smantana. 

In Lituania, se mai mananca un fel de coltunasi, numiti „koklunai”, in timp ce „blynai” este denumirea generica pentru micile clatite umplute cu carne, cu branza sau cu piure de fructe. 

Vezi si O specialitate culinara traditionala din Japonia. Ce credeti ca este? 

In restaurante sunt serviti nelipsitii „karbonadas”(bucati de carne de porc fripte), oferiti impreuna cu rosii, castraveti si cartofi, sau „kepsnys”, din carne de vita. „Saltibarsciai” e o supa de sfecla si castraveti cu smantana. Vara, se mananca rece, cu cartofi fierti la aburi. „Kepta duona” sunt niste painite prajite si unse cu usturoi care se servesc la aperitive. Produsele lactate, cum ar fi „varkse” ori „kefirul”, fac si ele parte din bucataria lituaniana. 

Bautura alcoolica cea mai populara este „degtine” (o varietate de votca), fiind urmata de bere, care aici este mai alcoolizata decat in restul Europei. „Starka”, pe baza de frunze de arbori fructiferi, sau „Krupnikas”, un lichior de miere 40 grade, pot constitui alternative. Amatorii de senzatii forte pot incerca insa „balzamas”, un lichior puternic, amestecat, de obicei, cu votca sau cafea. Compozitia acestui „black balzam”, creat in 1775 de farmacistul Kunze, ramane si azi secreta. Se spune ca ar avea virtuti curative si ca ar fi vindecat-o pe Ecaterina a II-a, imparateasa Rusiei. 

Creata in iernile lungi, bucataria letona e bogata in calorii si are la baza carnea de porc, cartofii si cruditatile. Intre mancarurile clasice, se numara carnea de pui, de porc sau de peste, afumata si servita rece sau calda, in diverse combinatii. Micile rulouri de bacon, care ascund in mijlocul lor de la carnaciori pana la legume sau chiar la fructe (precum caisele), fac de asemenea deliciul gastronomiei locale. 

Dar stalpul bucatariei letone ramane painea neagra de secara („rupjmaize„), al carei fief este localitatea Limbazi. Urmeaza, la rand, intr-un top sui generis, rondelele de peste (somon, hering, sprot, pastrav) si evantaiul de retete, pestele fiind afumat traditional, marinat, uscat, umplut, pregatit in supa sau salata. 

In Letonia se spune ca nu exista fel de mancare fara cartofi („kartupeli„). Tot astfel, se spune ca nu e mancare mai buna ca sunca prajita cu fasole. Cu cat mananci mai multa fasole – circula un proverb -, cu atat ai sa plangi mai putin tot anul. E, de altfel, unul dintre cele 13 feluri de mancare traditionale care se servesc la masa de Craciun.

Vezi si O specialitate culinara din Norvegia: Pannekaker 

„Maizes zupa” sau supa de paine ramane desertul tipic si preferat de copii. E vorba de paine neagra rasa, amestecata cu fructe uscate si fierte in lapte. 

In ce priveste bauturile, putem spune ca votca este cea care detroneaza vinul. Urmeaza berea, lichiorul, kvasul (care se vinde mai bine in Letonia decat Coca-Cola) si compoturile. O bautura inedita este seva unor arbori, colectata de letonieni primavara, in recipiente speciale, si bauta in loc de apa…

Ingrediente: un kilogram si jumatate de sfecla, 400 g cartofi, doi morcovi, doua oua, 150 g smantana, o legatura de verdeata, sare, usturoi, castraveti, doi litri de apa, un litru de bors. 

Preparare: Sfecla se curata, se spala, se da prin razatoare si se pune la fiert in apa cu sare. Cand este pe jumatate fiarta se adauga morcovii, ceapa, cartofii spalati, curatati si tocati fin. Separat se fierbe borsul si se adauga in zeama si se mai fierbe 10 minute. Separat se bat ouale cu smantana si se toarna in borsul de sfecla.

Ingrediente: 4-5 felii de bacon, carnati, fructe sau legume de sezon. Preparare: Feliile de bacon se calesc putin, dupa care se ruleaza in ele diferite umpluturi. In Estonia, in sezonul rece, feliile de bacon se umplu cu carnati, iar vara si toamna cu legume si fucte de sezon, precum ceapa, ardei, caise, piersici etc. Legumele si fructe se spala, se curata si se calesc in putin ulei, apoi se umplu rulorile, dupa care acestea se vor prinde cu o scobitoare. Se dau la cuptor pentru cateva minute ca sa se gratineze. Se pot adauga diferite condimente, traditional se folosesc crengute de ienupar si, mai nou, de rozmarin, potrivit jurnalul.ro.