Liliac de vară. Un arbust ornamental cu flori dense și parfumate care atrag fluturii în gradină

Buddleja davidii, cunoscută și sub numele de liliac de vară, se remarcă prin florile sale asemănătoare cu cele ale liliacului tradițional, emanând un parfum puternic care atrage o multitudine de fluturi în jurul său. Această plantă face parte din familia Scrophulariaceae și are origini în anumite provincii chineze și japoneze. Buddleja este în mod obișnuit utilizată ca plantă ornamentală, având o diversitate de varietăți. Este numit popular “liliac de vară” datorită florilor care formează un grup asemănător cu florile de liliac, dar mai mare și mai bogat, dezvoltându-se în tufe dense și atrăgătoare, de o formă pendulară.

Liliac de vară. Caracteristici și varietăți

Liliacul de vară este o plantă ornamentată caracterizată de o rată de creștere rapidă, rezistență și inflorescențe de durată. Este ușor de întreținut, dar spectaculos, atrăgând fluturi și sporind frumusețea culorilor din jur. Perioada de înflorire începe în luna iunie.

RomaniaTV

Criza din România aduce PROGRAM DE LUCRU DE 4 ZILE, dar şi salariile TĂIATE corespunzător

Observatornews.ro

Filmul tragediei din Serbia. Daria și tatăl ei, prinși nevinovați în capcana morții. În tot acest timp, medicii români implorau vameșii să-i lase să treacă

Arbustul Buddleja davidii este caracterizat de crengile sale arcuite, iar unele varietăți pot atinge înălțimi de până la 5 metri. Scoarța tulpinii devine adânc fisurată odată cu maturizarea plantei. Ramurile au o secțiune pătrată, iar lăstarii noi sunt acoperiți de un puf albicios. Frunzele sunt dispuse în opoziție, au formă lanceolată și o lungime cuprinsă între 7 și 13 cm, cele tinere prezentând un puf dedesubt. Inflorescențele apar sub forma unor panicule terminale, având lungimi între 15 și 30 cm. Florile propriu-zise sunt mici, având dimensiuni de 10 mm x 3 mm, sunt puternic parfumate și hermafrodite. Corola are o formă tubulară cu 4 petale la capăt, iar culorile variază între alb, mov și roșu intens în funcție de soi, cu centrul de culoare portocalie. În Europa, liliacul de vară înflorește în perioada iulie – octombrie.

Această plantă este apreciată în mod deosebit pentru atributele sale ornamentale, create de florile colorate și parfumate, care atrag diverse specii de insecte, în special fluturi. Majoritatea soiurilor rezistă la temperaturi între minus 15 și minus 20 grade Celsius. Pentru a stimula înflorirea abundentă într-un sezon, se recomandă tăierea plantelor la începutul primăverii, după ce trec temperaturile de îngheț.
Anumite varietăți, precum „Black Knight”, „Nanho Purple”, „Nanho White”, „Royal Red” și „White Profusion”, au fost distinse cu „Award of Garden Merit” în anul 2012 de către RHS (Royal Horticultural Society din Marea Britanie).

Cum trebuie îngrijit pentru a se dezvolta frumos

Cât despre condițiile de creștere și dezvoltare, liliacul de vară poate atinge înălțimi între 200 și 300 de centimetri. Apreciind solurile bine drenate și argiloase, acest arbust nu este pretențios. Se dezvoltă bine atât în zonele însorite, cât și în cele parțial însorite, pe soluri bine drenate. Udarea trebuie să fie moderată, cu o atenție mai mare în primul an de plantare și în timpul sezonului cald. Se recomandă efectuarea tăierilor de formare în primăvara devreme.

Plantele cultivate în ghiveci pot fi plantate în orice perioadă a anului, inclusiv vara. Se sapă o groapă cu cel puțin 10-15 cm mai mare decât ghiveciul plantei, punând îngrășământ organic (cum ar fi gunoi de grajd sau compost) la baza gropii, urmat de un strat de pământ. Planta se așază în groapă și se acoperă cu pământ, apoi se udă bine, menținând solul umed în primul an.

Acest arbust este rezistenț la îngheț, însă în iernile mai reci, lăstarii pot îngheța complet, regenerându-se în primăvară. Tăierea liliacului de vara se efectuează după perioada de îngheț, eliminând ramurile înghețate și bolnave. Ramurile din anul precedent trebuie scurtate până la 2-3 noduri, deoarece florile se dezvoltă pe ramuri noi. Tăierea regulată este esențială pentru a preveni îmbătrânirea prematură. După prima înflorire, inflorescențele pot fi tăiate pentru a stimula o înflorire mai abundentă.