Ligia Deca, un exemplu de revolving door: Cum a ajuns să influențeze educația din două colțuri ale sistemului

Ligia Deca, fostă ministră a Educației, a ajuns să fie subiectul unui nou scandal, pe măsură ce legăturile sale cu instituțiile publice și private încep să stârnească îngrijorări cu privire la transparența și corectitudinea proceselor decizionale din educația românească.

După încheierea mandatului său guvernamental, Deca a fost numită rapid prorector al SNSPA, instituție unde legăturile sale sunt evidente. Aceasta nu este doar o mutare rapidă din funcția publică în mediul academic, dar și un exemplu clar al fenomenului „revolving door” (ușa rotativă), care ridică întrebări serioase despre conflictul de interese și despre integritatea procesului de guvernare.

RomaniaTV

Statul a luat din cardurile românilor 870 de milioane în trei zile. Suma maximă retrasă de la fiecare, 5.000 de lei

Observatornews.ro

Zidarii, înlocuiţi de roboţi în România. Lucrează fără oprire şi "cer" 30 de euro pe metrul pătrat

PIAAC, proiectul de peste 2 milioane de euro propus de Ligia Deca

Unul dintre proiectele care stârnesc cel mai mult interes în acest context este PIAAC, un proiect de testare a competențelor adulților, cu o valoare de 2,3 milioane de euro, pe care fostul ministru l-a pus în consultare publică imediat înainte de a părăsi Ministerul Educației. Proiectul a fost atribuit unui consorțiu format din instituții afiliate strâns cu Ligia Deca: SNSPA și UEFISCDI. Coincidența că SNSPA, în frunte cu fostul ministru Remus Pricopie și SNSPA fiind un loc de muncă anterior al Ligiei Deca, se află în postura de a beneficia direct de pe urma acestui proiect nu poate fi ignorată. Și mai intrigant este faptul că la UEFISCDI, unde Deca a avut legături strânse, lucrează soțul acesteia, Cezar Hâj, ceea ce sugerează o rețea de relații care ar putea influența procesul de selecție a partenerilor și alocarea fondurilor publice, conform edupedu.ro.

Practic, Ligia Deca a reușit să-și asigure, într-un interval scurt de timp, o poziție influentă într-o instituție de învățământ superior de prestigiu, în timp ce, ca ministru al Educației, a pus pe masă un proiect major, al cărui consorțiu de implementare include două dintre instituțiile unde aceasta are legături personale și profesionale. Acest tip de mutare rapidă, de la funcția publică înaltă la un rol de conducere într-o instituție academică importantă, ridică întrebări fundamentale despre transparența și corectitudinea procesului decizional.

De asemenea, absenţa unei proceduri clare de selecție pentru instituțiile implicate în proiectul PIAAC este deosebit de problematică. Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern, care reglementează acest proiect, nu oferă niciun fel de explicație referitoare la motivul pentru care SNSPA și UEFISCDI au fost selectate pentru implementarea unui proiect de asemenea amploare. De asemenea, nu există nicio mențiune despre măsurile luate pentru prevenirea conflictelor de interese, ceea ce sugerează o lipsă totală de transparență.

Cezar Hâj, soțul Ligiei Deca are influență în UEFISCDI

Mai mult decât atât, implicațiile financiare și legăturile personale ale Ligiei Deca cu instituțiile implicate ridică semne de întrebare. Soțul acesteia, Cezar Hâj, are o influență semnificativă asupra UEFISCDI, iar faptul că mulți dintre foștii colaboratori ai ministrului sunt acum angajați ai acestei instituții creează o situație în care aceștia ar putea beneficia direct sau indirect de pe urma proiectului, inclusiv din fonduri publice sau finanțări externe. Aceste aspecte sunt esențiale pentru a înțelege posibilele conflicte de interese care ar putea apărea, în special în contextul în care mai mulți foști angajați ai cabinetului Ligiei Deca sunt acum implicați în proiecte gestionate de UEFISCDI.

Este crucial ca autoritățile române, în special Ministerul Educației, să ofere clarificări cu privire la criteriile de selecție a instituțiilor implicate în proiectul PIAAC și să asigure o transparență completă în ceea ce privește modul în care sunt alocate fondurile publice. Într-un astfel de context, transparența nu doar că este o cerință esențială, dar este și o garanție necesară pentru evitarea oricărei acuzații de abuz de putere sau gestionare ineficientă a resurselor publice.

Mutarea rapidă a Ligiei Deca de la Ministerul Educației la SNSPA, instituție cu care a avut legături profesionale și în cadrul căreia se află acum într-o funcție cheie, ar putea reprezenta un exemplu clasic de „ușa rotativă” care pune în pericol integritatea sistemului educațional românesc. Acest fenomen, frecvent întâlnit în mediile politice și administrative, riscă să erodeze încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona resursele publice într-un mod transparent și echitabil. Concret vedem cum Guvernul trădător PSD-PNL-UDMR îi răsplătește pe oamenii sistemului cu funcții cheie în administrație. Asta este ”România Educată” promovată de Klaus Iohannis de 10 ani, o Românie plină de sinecuriști și oameni care sunt puși pe diverse funcții de partid.