Exista un cult al femeii frantuzoice, generat de la inceputul secolului al XX-lea de catre Coco Chanel.
Astazi, cei care au fost in Franta au ramas cam dezamagiti de lookul frantuzoaicelor, dar asta nu inseamna ca stilul lor de viata, mai ales sexuala, nu prezinta niste invataminte pe care ar trebui sa le insusim cu totii!
Dat fiind ca Paris este, intr-adevar, cel mai romantic oras din lume, locuitorii lui crescand cu aceasta idee, este de la sine inteles ca femeile frantuzoaice cunosc aspecte mai putin stiute despre arta sexului si a dragostei, aspecte pe care ar fi bine sa ne le insusim daca ne dorim o viata amoroasa implinita.
Iata sapte lucruri despre sex pe care trebuie sa le invatam de la frantuzoaice!
Orgasmul nu este totul – multi dintre noi sunt intr-o goana continua dupa atingerea orgasmului, iar daca o partida de sex trece ca fara unul dintre parteneri sa fi atins climaxul, o consideram esuata. Insa ceea ce frantuzoaicele stiu si noi refuzam sa asimilam este ca orgasmul nu este totul intr-o partida de sex. Aici se aplica acelasi principiu ca in expresia “Nu destinatia, ci calatoria conteaza”. Iar daca ne uitam la cifre, la statistici, atunci am face bine sa imbratisam aceasta idee, spre bunastarea noastra psihica si emotionala. Doar 16% din partenerii unui cuplu atingi orgasmul la fiecare partida de sex. Concluzia: restul mimeaza. Insa peste 75% din oameni, in sinea lor, sunt de parere ca, daca sexul nu a fost finalizat cu orgasm, dar a fost cu adevarat placut, intim, implinitor, atunci pot considera partida respectiva ca una reusita. Asadar, ar trebui sa ne oprim din goana dupa orgasm si sa ne bucuram trupeste de partenerii nostri!
Varsta nu trebuie sa afecteze sexul – frecventa partidelor de sex scade, de regula, odata cu inaintarea in varsta. Asta se intampla in mai toate tarile, mai putin la francezi! Motivul? Peste 90% din frantuzoaice sunt active sexual si dupa implinirea varstei de 50 de ani! Mai mult, odata cu inaintarea in varsta, sexul in sine devine si mai placut, mai relaxant, mai satisfacator decat in tinerete, cand presiunea constanta a performantei sexuale exceptionale si a lipsei de timp determina multe persoane cu varste cuprinse intre 20 si 35 de ani sa faca sex dupa principiile “Hai acum ca nu stiu cand mai apucam” sau “Hai sa o facem ca sa scapam de-o treaba pentru urmatoarele zile”.
A cocheta este un mod de viata si nu are de-a face cu sexul sau infidelitatea – femeile si barbatii, odata “combinati”, in relatii stabile, au interdictie la flirt cu alte persoane. Interdictia vine, de regula, de la partener, dar uneori si din interiorul fiecaruia care se lasa invins de preconceptia “Nu se cuvine pentru ca am prieten/a”. Ei bine, frantuzoaicele, cu iubit, fara iubita, maritate, nemaritate, in concubinaj sau nu, flirteaza din belsug, iar acest obicei nu este considerat condamnabil. A cocheta este un mod de viata si nu implica infidelitate sau lipsa de respect fata de partener. Flirtul nu trebuie neaparat sa implice atingere de maini sau altceva, ci pur si simplu acea conversatie in care ambii interlocutori zambesc si fac glume aluzive. Este o forma de seductie care se mentina insa la un joc de societate devenit stil de viata pentru frantuzoaice.
Arta romantismului de cursa lunga – rata relatiilor stabile, monogame este mai mare in randul francezilor decat, spre exemplu, in randul americanilor, care, teoretic cel putin, au o societate mai traditionalista. In ciuda stilului de viata “cochet”, francezii au relatii mai stabile pe termen lung! Cum se face asta? Stiu sa pastreze viu romantismul in cuplu. Partenerii nu incerteaza a se vedea ca iubiti, amanti, dupa casatorie, cum se intampla adesea in unele cupluri in care, dupa ani de casnicie, cei doi se comporta mai degraba ca locatari in acelasi apartament, decat ca iubiti. Mai mult, francezii nu se grabesc! Este ca si cum ei se inhama cu placere la un maraton amoros, in timp ce celelalte populatii prefera sprinturile de 400 de metri cu aventura amoroasa intensa, solicitanta, dar de scurta durata. Ceea ce ar trebui, insa, sa invatam din stilul de viata francez este ca avem timp, asadar, nu trebuie sa ne grabim, sa ardem tot ce se poate arde intr-o relatie in primul an si sa nu incetam niciodata sa ne privim partenerii ca amanti!
Casatoria nu este alfa si omega – cuplurile de francezi care traiesc in concubinaj sunt mai numeroase decat cele casatorite. Se pare ca francezii sunt pro concubinaj, mai ales inaintea casatoriei care, pana una alta, traind impreuna, nu mai devine un “must-do”. Asta nu inseamna ca cuplurile franceze nu impart totul in casa si ca nu fac copii, doar ca nu pun pret pe o amarata de hartie oficial. Daca am gandi si noi la fel, poate nu ar mai exista acea presiune a casatoriei in societatea noastra, poate nu am mai fi nevoiti sa ne intalnim cu prieteni sau, mai rau, cu rude enervante care sa ne intrebe “Si tu cand te mariti/insori?”
Putina retinere pastreaza misterul – actrita si cantareata frantuzoaica Arielle Dombasle spunea candva ca o femeie nu trebuie sa umble niciodata complet dezbracata in fata barbatului ei. Poate stia ce stia Arielle Dombasle, pentru ca frantuzoaicele au un anumit grad de retinere fata de partenerii lor, retinere care nu tine neaparat de rusine, ci de pastrarea misterului. Pana una alta, barbatul nu trebuie sa vada si sa stie tot.
Este in regula sa faci tu prima miscare – femeile frantuzoaice devin tot mai increzatoare in propriile forte sexuale, motiv pentru care tot mai multe reprezentante ale sexului frumos rup bariere si calca in picioare preconceptia potrivit careia “barbatul face primul pas”. Dihotomia straveche potrivit careia barbatul este vanatorul si femeia trebuie sa astepte la locul ei sa fie cucerita este desueta! Asa cum femeile frantuzoaice au constientizat ca atunci cand isi doresc ceva, trebuie sa actioneze, asa ar trebui si noi sa trecem peste jena, rusine, sfiala sau orice alt sentiment generat de preconceptii stravechi si sa luam fraiele in maini atunci cand ne dorim ceva de la un barbat (chiar si atunci cand e vorba de barbat in sine). (sursa: lyla.ro)