Doi câini au continuat să își păzească stăpânul chiar și după moarte. Un cioban din județul Cluj a fost găsit la 15 ore după deces, pe câmp. Lângă trupul neînsuflețit al bărbatului stăteau animalele de companie care la început nu au lăsat pe nimeni să se atingă de stăpânul lor.
Bărbatul a fost căutat de mai mulți oameni, printre care și proprietarul oilor. Trupul său a fost găsit pe un câmp din localitatea Bârlea.
La fața locului a ajuns și o ambulanță, dar medicii nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viața bărbatului. Echipajele de intervenție s-au apropiat cu dificultate de trupul bărbatului pentru că, la început, animalele au continuat să își apere stăpânul, potrivit dejeanul.ro.
Nu este pentru prima dată când un câine își dovedește atașamentul și fidelitatea față de stăpând
Cățelul din rasa Akita Inu a reușit să emoționeze o întreagă planetă, devenind un exemplu de loialitate și dragoste necondiționată. Hachiko s-a născut la 10 noiembrie 1923 în Odate, prefectura Akita, Japonia. A fost adoptat în 1924 de Hidesaburo Ueno, un profesor de la catedra de Agricultură a Universității din Tokyo. Zilnic, Hachiko l-a însoțit pe profesor la gara Shibuya când pleca la facultate și nu pleca de aici până când acesta nu se întorcea.
La 8 martie, se împlinesc 84 de ani de la moartea lui Hachiko. Câinele din rasa Akita Inu s-a născut la Odate, prefectura Akita, Japonia, la 10 noiembrie 1923. Când avea doar patru luni, a fost adoptat în 1924 de Hidesaburo Ueno, un profesor de la catedra de Agricultură a Universității din Tokyo. Zi de zi, Hachiko l-a însoțit pe profesor la gara Shibuya și se întorcea acasă atunci când acesta termina cursurile. Legătura dintre cei doi a emoționat întreaga comunitate. La 21 mai 1925, profesorul Ueno nu s-a mai îtors acasă pentru că a suferit un atac cerebral care i-a fost fatal, în timp ce se afla la facultate. Disperat Hachiko a stat până în miez de noapte căutându-și din priviri stăpânul. Efectiv număra pasagerii care urcau și coborau din tren sperând sincer că profesorul se va întoarce la el.
Hachiko a continuat să își aștepte stăpânul până la 8 martie 1935, când s-a stins din viață. Localnicii îi aduceau de mâncare și îl priveau emoționați în ultimele lui zile din viață când abia mai putea merge din cauza bătrâneților, dar continua să își ia locul în fața gării Shibuya. După moartea profesorului Hidesaburo Ueno, Hachiko a fost adoptat de o familie iubitoare de animale, dar a fugit din căminul acesteia revenind la casa unde fusese crescut de profesorul Ueno. Însă niciodată nu a lipsit din fața gării Shibuya, apărând ca din senin exact la ora la care sosea trenul profesorului. Mânca doar hrana adusă de călătorii care coborau din tren și stătea nemișcat până când peronul se golea de călători.