Lecția coronavirus. Liderii europeni cer UE să se pregătească pentru viitoarea pandemie

O serie de lideri europeni – inclusiv Angela Merkel şi Emmanuel Macron – vor să se pregătească în vederea viitoarei pandemii şi cer Uniunii Europene să înveţe lecţia nepregătirii împotriva covid-19 pentru a se pregăti de viitoarea pandemie, în contextul în care în Europa continuă ieşirea din izolare, inclusiv la Moscova relatează AFP.

La Moscova, ambuteiajele au revenit începând de marţi pe străzile capitaşei ruse, pentru prima oară de la începutul lui martie.

”Este frumos afară şi sunt mulţi oameni pe stradă. Este o zi frumoasă”, declara marţi, zâmbind, Olga Ivanova, care lucrează în domeniul marketingului, în vârstă de 33 de ani.

Purtarea măştii pe stradă – şi a mănuşilor în locuri închise şi în mijloace de transport în comun – rămân obligatorii în capitala rusă, cu 12 milioane de locuitori, epicentrul epidemiei în ţară, în contextul în care înregistrează jumătate din morţi, în pofida faptului că bilanţul zilnic al contaminărilor a scăzut de la aproximativ 6.000 la începutul lui mai la 1.572 marţi.

Stirile PROTV

Alegeri prezidențiale, turul 1. Rezultate parțiale: Georgescu pe primul loc, Lasconi urcă pe locul doi

RomaniaTV

Cât de bine arată soția lui Călin Georgescu. Câți ani are Cristela. Are o siluetă de invidiat și, în plus, ea lucrează într-un domeniu nobil

Rusia este a treia cea mai afectată ţară ca număr de contaminări – 485.253 de cazuri şi 6.142 de morţi.

”VIITOARE PANDEMII”

În contextul în care o relaxare a restricţiilor are loc în întreaga lume, mai mulţi lideri europeni au îndemnat marţi UE să studieze mijloacele în vederea unei pregătiri mai bune în vederea viitoarei pandemii, apreciind că Uniunea nu s-a ridicat la înălţime împotriva covid-19.

Răspunsul haotic împotriva noului coronavirus – care a ucis 184.256 de oameni în UE – a ”ridicat întrebări” cu privire la nivelul pregătirii şi a subliniat nevoia unei abordări la scara Europei, mai cu privire la un al doilea val a pandemiei covid-19, analizează ei într-o scrisoare transmisă preşedintei Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, ca anexă a unui document de orientare.

Scrisoarea, semnată de preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul Angela Merkel, premierii polonez Mateusz Morawiecki, spaniol Pedro Sanchez, belgian Sophie Wilmes şi danez Mette Frederiksen.

Macron, Merkel şi ceilalţi patru premieri îndeamnă UE să constituie stocuri de medicamente şi echipamente şi să încurajeze dezvoltarea în comun a unor vaccinuri şi tratamente în viitoarele crize sanitare.
Ei îndeamnă să se reflecteze la o strategie globală la nivel european care să fie mai eficientă decât reacţia unui stat membru.

Ei propun ca UE să dispună de un stoc permanent – pe o perioadă de trei luni – de medicamente, materiale şi echipamente şi ca statele membre să colaboreze în vederea fabricării unor produse critice în timpul crizelor sanitare.

În scrisoare se subliniază de asemenea necesitatea dezvoltării unor capacităţi europene de cercetare şi dezvoltare a unor vaccinuri, prin finanţarea unor teste clinice vaste.

Directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) Tedros Adhanom Ghebreyesus a pus cu o zi mai înainte în gardă, la Geneva, cu privire la faptul că ”deşi situaţia în Europa se îmbunătăţeşte, ea se agraveazăîn lume”.

Bilanţul morţilor din cauza covid-19 a depăşit un prag de 407.000 în lume.

Aproximativ 75% dintre noile cazuri înregistrate duminică – o zi în care s-a înregistrat un vârf de 136.000 de contaminări – au fost înregistrate în zece ţări, în principal pe continentul american şi în Asia de Sud.

Organizaţia Panamericană de Sănătate (OPS), aripa regională a OMS, a avertizat marţi că iarna australă şi uraganele ameninţă lupta împotriva covid-19 pe continentul american.

În Nicaragua, 11 medici din sectorul public au fost daţi afară marţi din cauză că au cerut să se impună măsuri dure de izolare în lupta împotriva epidemiei, în contextul în care Guvernul lui Daniel Ortega este criticat de asociaţii din cauza unui răspuns adecvat şi al unui ”cult al secretului”.

În lume, companiile aeriene ar putea să înregistreze în 2020 pierderi în valoare de 84 de miliarde de dolari, iar în 2021 în valoare de 15 miliarde de dolari, a estimat marţi Asociaţia Internaţională a Transportului Aeiran (IATA).