Leacuri de sezon cu brad și vâsc

Vâscul scade tensiunea, este o plantă semiparazită ce crește în copaci (conifere şi foioase) şi pomi fructiferi (pruni, meri). Pe cât de sănătoase sunt frunzele şi tulpinile, pe atât de toxice sunt bobiţele, aşa că mare atenţie: frunzele conţin acetilcolină, care le dă efectul antiseptic, şi acid oleanolic (imunostimulator), vitaminele C şi E, au şi efect citostatic. Studii întreprinse în România, Austria și Australia au demonstrat ştiinţific că extractul de vâsc produce o încetinire a procesului de creştere a diverselor tumori maligne sau benigne şi influențează benefic imunitatea.

Mai mult, vâscul are calitatea de a îmbunătăţi circulaţia arterială a sângelui, făcând să scadă tensiunea. Cum se ia: ½ linguriţă rasă de pulbere dimineaţa, pe stomacul gol; pulberea trebuie ţinută sub limbă un sfert de oră, apoi înghiţită cu un pic de apă (rezultatele se văd după 2-3 săptămâni). Sau două căni de macerat pe zi, băute în 3-4 prize, întotdeauna pe stomacul gol.

Stirile PROTV

Situație fără precedent în România. Meteorologii au emis Cod roșu de căldură excesivă. Cât de cald va fi în zilele următoare

RomaniaTV

S-a aflat marele secret. Ce face Monica Bîrlădeanu în casă pentru dr. Gheorghiţă

Alte leacuri cu vâsc

Pui patru linguri cu pulbere fină în ½ borcan de miere lichidă; adaugi 10-20 de picături de ulei volatil de cimbru, 30 de picături de ulei volatil de mentă şi omogenizezi. Iei câte o linguriţă, de patru ori pe zi, timp de minimum o lună, în crize de astm, chiar şi în cele puternice.
Se fac cure de minimum trei luni cu plămădeală (pulbere amestecată cu alcool) de vâsc: o lingură de plămădeală la 100 ml de ceai din fructe de păducel, de două ori pe zi, înainte de masă. Se recomandă în sterilitate feminină şi masculină.

Amesteci în proporţii egale pulbere de vâsc, talpa-gâştei, creţişoară şi sunătoare. Iei de trei ori pe zi câte o linguriţă rasă, cu un pic de apă. O combinaţie foarte bună împotriva tulburărilor legate de menopauză.
Druizii, preoţi celţi, tăiau vâscul numai după solstiţiul de iarnă, iar obiceiul sărutului sub mănunchiul de vâsc vine tot de la ei: dacă duşmanii se întâlnesc sub vâscul sacru, trebuie să depună armele şi să accepte un armistiţiu până a doua zi.

Bradul taie pofta de mâncare

Crăciun fără brad nu există! Dar obiceiul e relativ nou la noi şi a fost primit iniţial cu destulă reticenţă de cei care se considerau păstrătorii tradiţiei. Bradul are într-adevăr un rol important în viaţa românilor, dar ca pom de nuntă (neîmpodobit) sau de înmormântare (împodobit).

Bradul de Crăciun este un obicei germanic ajuns la noi pe la finele secolului al XIX-lea. Să ne bucurăm de acest obicei care aduce în case bucurie, frumuseţe şi… sănătate. Bogate în uleiuri volatile, acele de sunt minunate în tratarea insomniilor, a bolilor respiratorii și reumatismului.

Cum se ia: zdrobeşti un pumn de ace de brad, torni peste ele apă clocotită (o cană la o lingură de ace); le fierbi zece minute la foc mic, strecori şi bei cât mai fierbinte – trei căni pe zi, înainte de masă. Se recomandă în tuse persistentă, gripă, insomnii.

Alte leacuri cu ace de brad

Crenguţe tinere se dau în fiert vreo 10-15 minute. Se toarnă apoi în apa de baie caldă, în care stai 20 de minute. 2-3 astfel de băi pe săptămână sunt minunate în reumatism, rinită, oboseală cronică.
Prepari un macerat din ace de brad zdrobite şi miere de brad (proporţie 1:1). Il laşi la cald 30 de zile, apoi îl pui în sticluţe închise la culoare cu dop, la frigider. Iei câte o linguriţă de trei ori pe zi pentru creşterea imunităţii, tuse persistentă sau în cure de slăbit.