Încep să apară primele reacţii dure, din zonele de mare influenţă ale Europei, împotriva numirii procuroarei Laura Kovesi la şefia viitorului Parchet European, numire care a avut în spate înalte aranjamente politice între şefi de stat, care nu au ţinut cont de criteriile profesionale aferente unei asemenea funcţii, şi nici de faptul că Guvernul României nu a susţinut aceasta numire, ba dimpotrivă, a sesizat că o persoană cu rezultatele profesionale deplorabile ale lui Kovesi nu poate ocupa o asemenea demnitate. Voci importante din Anglia anunţa faptul că trăiesc cu temerea că Laura Kovesi – comparată cu un “procuror stalinist” – se poate dovedi un coşmar pentru orice europarlamentar şi pentru orice stat membru datorită faptului că va putea reedita procedeele sale abuzive din perioada cât a condus Direcţia Naţională Anticorupţie şi la nivelul Uniunii Europene.
Prestigiosul cotidian britanic The Telegraph (una din cele mai influente publicaţii cu impact major atât în SUA, cât şi în statele importante ale Europei) a publicat în dată de 18 octombrie 2019 un articol devastator la adresa noii şefe a Parchetului european, care poate deschide începutul unui val de contestări europene împotriva Laurei Kovesi. Sub semnătură analistului politic Damien Phillips, specialist în relaţii internaţionale şi director al Proactive Public Affairs – care s-a documentat inclusiv pe baza articolelor de referinţă din Lumea Justiţiei (luju.ro) publicate în secţiunea noastră de limba engleză – Uniunea Europeană este dur criticata pentru că a renunţat în cazul Laurei Kovesi la standartele de etică şi de integritate, cu efectul creerii unei temeri majore privind posibilitatea aplicării la nivelul UE a practicilor securistice din România, moştenite din epoca stalinistă.
“…De departe, cea mai controversată alegere a fost confirmarea recentă a Laurei Codruta Kovesi în calitate de procuror şef al UE. Hotărâtă să aibe cel mai rău posibil candidat care să îndeplinească acest rol, UE s-a asigurat că procurorul rău famat, a trecut rapid prin cadrul procesului, renunţând la propriile sale reguli prin care, titularul unui astfel de birou important trebuie să aibe ‘standarde etice înalte şi integritate personala’ şi ignorând pledoariile guvernului ales al României, care o concediase ca şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a ţării pentru abuz în serviciu.
Palmaresul lui Kovesi include: prezidarea celui mai mare scandal de corupţie a spionilor de la căderea Uniunii Sovietice prin colaborarea ilegală cu serviciul secret de informaţii din România pentru a utiliza sistemul judiciar drept „câmp tactic de intervenţie”, subminând statul de drept prin detenţii ilegale susţinute prin dovezi falsificate şi o rată de condamnare suspect de ridicată, de 92%, care este umbrită de achitarea a aproape 80 de inculpaţi de profil înalt în ultimele ei şase luni de activitate