Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează, la Muzeul „Mihai Eminescu” din Copou, lansarea volumelor intitulate „Despre identitățile Chișinăului”. Momentul este programat joi, 25 noiembrie 2021, începând cu ora 14:00. Volumele cuprind zeci de studii la care au contribuit istorici și scriitori, arhitecți și critici de artă, arheologi și specialiști în domeniul conservării patrimoniului cultural. Sunt implicați și urbaniști, sociologi și antropologi urbani din Republica Moldova, România, Suedia și alte țări europene
Joi, 25 noiembrie 2021, începând cu ora 14:00, Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) Iași organizează la Muzeul „Mihai Eminescu” – Copou evenimentul de lansare a volumelor „Despre identitățile Chișinăului”. Volumele cuprind zeci de studii la care au contribuit istorici și scriitori, arhitecți și critici de artă, arheologi și specialiști în domeniul conservării patrimoniului cultural, urbaniști, sociologi și antropologi urbani din Republica Moldova, România, Suedia și alte țări europene. Textele abordează din perspective variate identitatea istorică, culturală și urbanistică a Chișinăului, vizând elucidarea unor aspecte necunoscute sau mai puțin cunoscute ale istoriei orașului din ultimele secole.
Inițiatorii și coordonatorii proiectului care încurajează cultura memoriei urbane sunt scriitorul Alexandru Corduneanu și conf.univ.dr. Sergiu Musteață (reprezentând Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova)
Inițiatorii și coordonatorii proiectului care încurajează cultura memoriei urbane sunt scriitorul Alexandru Corduneanu (reprezentând Grupul Civic pentru Patrimoniu Cultural) și conf. univ. dr. Sergiu Musteață (reprezentând Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova), iar Direcția Cultură a Municipiului Chișinău și Muzeul Național de Artă a Moldovei sunt partenerii fideli ai proiectului. Modernitatea urbană a Chișinăului numără peste 350 de ani. Temeliile târgului au fost puse pe vremea domnului Vasile Lupu (1634-1653), când se presupune că a și fost ridicată biserica domnească cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni” (ulterior, „Soborul vechi” cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, demolat de Regimul sovietic).
Regenerând sub aspectul componenței numerice, al expresiei instituționale a populației și al capitalului cultural asumat, Chișinăul reintră în matricea stilistică
Astăzi, orașul își revendică stăruitor memoria reprimată, îmbogățind-o prin cercetările fenomenelor urbane, prin mișcările pregnante de protejare a patrimoniului cultural material și imaterial, prin modul în care unele investiții private caută forme istorice tradiționale. Regenerând sub aspectul componenței numerice, al expresiei instituționale a populației și al capitalului cultural asumat, Chișinăul reintră în matricea stilistică. La evenimentul de la Muzeul „Mihai Eminescu” din Copou participă scriitorii și cercetătorii Alexandru Corduneanu, Diana Vrabie, Sergiu Musteață, Cătălin Botoșineanu, Marius Chelcu și Emanuela Ilie. Moderatorul lansării va fi Valentin Talpalaru, muzeograf la Muzeul Național al Literaturii Române Iași. Acest eveniment reprezintă o evocare istorică și documentară a urbei emblematice a Republicii Moldova. Este vorba de o colaborare fructuoasă între specialiști de pe ambele maluri ale Prutului.