La ce tensiune se face AVC. Factori de risc și măsuri de prevenție

Este esențial să înțelegem la ce tensiune se face AVC, cum se manifestă aceasta și ce măsuri putem lua pentru a preveni apariția unui astfel de eveniment. Atacul vascular cerebral (AVC) reprezintă una dintre cele mai grave afecțiuni care afectează sistemul nervos, fiind responsabil de o mare parte din cazurile de invaliditate și deces din întreaga lume. AVC-ul apare atunci când fluxul sanguin către o parte a creierului este întrerupt, ceea ce duce la deteriorarea celulelor nervoase din zona respectivă.

Un atac vascular cerebral poate surveni rapid și cu puține semne premergătoare, motiv pentru care prevenirea și recunoașterea timpurie a simptomelor sunt esențiale pentru salvarea vieții pacientului. Unul dintre principalii factori de risc pentru AVC este hipertensiunea arterială.

RomaniaTV

Modificări de ULTIMĂ ORĂ pentru angajaţi, ministrul Muncii vine cu o nouă HG. Avem DOCUMENTUL care se va afla pe masa Guvernului joi

Observatornews.ro

Una dintre cele mai bogate comune din România nu vrea să devină oraş. Populaţia a crescut de 4 ori în 10 ani

Simptomele și cauzele atacului vascular cerebral

Atacul vascular cerebral este o afecțiune gravă care poate apărea sub două forme principale: ischemic și hemoragic. În cazul AVC-ului ischemic, există o blocare a unui vas de sânge din creier, ceea ce duce la o scădere a fluxului de sânge în acea zonă. În schimb, AVC-ul hemoragic apare atunci când un vas de sânge din creier se rupe, provocând sângerare. De obicei, atacul vascular cerebral provoacă slăbiciune bruscă într-o parte a corpului, cum ar fi brațul sau piciorul, ceea ce face ca pacientul să nu își poată controla acea zonă. Persoanele care suferă de AVC pot începe să aibă dificultăți în a vorbi clar sau să nu mai înțeleagă ce li se spune. AVC-ul poate afecta și vederea, ducând la pierderea parțială sau totală a vederii într-unul dintre ochi. Un alt simptom comun este cefaleea severă și bruscă, însoțită de greață sau vărsături. Atacul vascular cerebral poate provoca dificultăți de coordonare, tremurat, amețeli sau pierderea echilibrului, ceea ce face ca persoana să nu mai poată merge sau să se sprijine de perete pentru stabilitate. În unele cazuri, poate duce la confuzie mentală bruscă, pierderea conștienței sau chiar coma.

15:15

FOTOCum se manifestă lumbago. Cauze și remedii pentru durerea lombară acută

14:15

FOTOCât de severă este mastita, inflamația țesutului mamar, și cum se poate gestiona afecțiunea

În ceea ce privește cauzele atacurilor vasculare cerebrale, hipertensiunea arterială este unul dintre cei mai importanți factori de risc. Când tensiunea arterială este crescută, inima pompează sângele cu o forță mai mare decât în mod normal, iar acest lucru pune presiune suplimentară pe pereții arterelor. Această presiune excesivă poate deteriora vasele de sânge din creier și poate favoriza formarea cheagurilor de sânge, care pot bloca un vas și pot provoca un AVC ischemic. De asemenea, în cazul hipertensiunii necontrolate, pereții vaselor de sânge se pot slăbi și pot ceda, ducând la un AVC hemoragic.

La ce tensiune se face AVC

Nu există o valoare unică a tensiunii arteriale la care să se producă în mod automat un AVC, deoarece riscul depinde de mai mulți factori, inclusiv de istoricul medical al persoanei, de prezența altor afecțiuni și de stilul de viață. Totuși, este important de menționat că o valoare ridicată crește semnificativ riscul de AVC. O tensiune arterială normală este considerată a fi sub 120/80 mmHg. Persoanele care se încadrează în acest interval sunt mai puțin susceptibile să dezvolte un AVC. Dacă tensiunea arterială este între 120/80 mmHg și 139/89 mmHg, riscul începe să crească, dar nu este la fel de mare ca în cazul hipertensiunii. Tensiunea arterială de 140/90 mmHg sau mai mare este considerată a fi hipertensiune arterială. În acest caz, riscul de AVC crește considerabil, mai ales dacă tensiunea este constant ridicată sau nu este controlată corespunzător. De asemenea, hipertensiunea arterială severă, care depășește 180/110 mmHg, este considerată o urgență medicală, iar persoanele care se află în această categorie sunt expuse unui risc extrem de ridicat de a suferi un AVC. Este important ca aceste persoane să caute imediat ajutor medical.

Diagnosticul unui AVC este realizat rapid prin intermediul unor teste specifice, având în vedere importanța intervenției rapide pentru a limita daunele provocate de atacul cerebral. Medicul va evalua simptomele pacientului și va întreba despre istoricul medical, în special în ceea ce privește tensiunea arterială și factorii de risc, precum diabetul sau colesterolul ridicat. Tomografia computerizată este esențială pentru a determina tipul de AVC și pentru a localiza zona afectată din creier.

Tratamentul pentru AVC depinde de tipul și severitatea acestuia, dar obiectivul principal este de a restabili fluxul sanguin și de a reduce daunele pe termen lung. În cazul unui AVC ischemic, tratamentele includ tromboliză, și anume administrarea unui medicament care dizolvă cheagurile de sânge și restabilește fluxul sanguin. În unele cazuri, poate fi necesar un procedeu chirurgical pentru a elimina cheagul de sânge sau pentru a restabili fluxul sanguin. Pentru AVC-ul hemoragic, tratamentul implică oprirea sângerării și stabilizarea pacientului. În unele cazuri, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a înlătura sângele acumulat sau pentru a repara vasele de sânge rupte. La ce tensiune se face AVC este un subiect important, iar riscul de a suferi un atac vascular cerebral este strâns legat de nivelul tensiunii arteriale.