La câțiva kilometri de orașul Iași, într-un mic sat, a fost făcută o descoperire fabuloasă! Un mormânt de peste 5.000 de ani scoate la iveală informații care schimbă tot ce se cunoaștea până acum – GALERIE FOTO EXCLUSIV

Acum câteva zile, la puțin peste 40 de kilometri de orașul Iași, într-un mic sat, a avut loc o descoperire fabuloasă! Este vorba de un tumul funerar de acum peste 5.000 de ani, care aduce informații istorice spectaculoase despre trecutul acestei zone din Europa. Echipa de arheologi care a făcut investigații în satul Crucea, comuna Lungani, a cercetat, în total, 9 morminte de înhumație (8 morminte propriu-zise, dintre care un mormânt dublu, și un cenotaf/mormânt simbolic). Majoritatea dintre acestea datează din Epoca Bronzului (secolele XXXIII – XXVII înainte de Hristos)

La doar peste 40 de kilometri de orașul Iași, într-un mic sat. a avut loc o nouă descoperire fabuloasă! În prim-plan a fost un tumul funerar, de acum peste 5.000 de ani. Acesta aduce informații istorice spectaculoase despre trecutul acestei zone din Europa. Echipa de arheologi care a făcut investigații în satul Crucea, comuna Lungani, a cercetat, în total, 9 morminte de înhumație (8 morminte propriu-zise, dintre care un mormânt dublu, și un cenotaf/mormânt simbolic). Majoritatea dintre acestea datează din Epoca Bronzului (secolele XXXIII – XXVII înainte de Hristos).

RomaniaTV

Peste 10.000 de bugetari vor fi concediaţi, anunţul de la Ministerul de Finanţe

Observatornews.ro

Diferenţele dintre noile buletine cu cip şi cele fără

Cunoașterea unei bune perioade istorice (Epoca Bronzului – Evul Mediu timpuriu) de la Răsărit de Carpați depinde, într-o mare măsură, de investigarea monumentelor funerare tumulare

În acest context, de punctat că deslușirea unei bune perioade istorice (Epoca Bronzului) de la Răsărit de Carpați depinde, într-o mare măsură, de investigarea monumentelor funerare tumulare care au fost ridicate de numeroase populații care au trăit în acest spațiu și care au fost menționate, de multe ori, și în izvoarele documentare medievale ca movile de hotar între localitățile de atunci și proprietăți (moșii).

„Cercetarea arheologică propriu-zisă începută la Lungani, vizează repertorierea, cartarea și investigarea non-distructivă și/sau intruzivă a necropolelor și construcțiilor tumulare singulare de pe teritoriul unității administrativ teritoriale, într-o zonă de contact între bazinele hidrografice Bahluieț (Bazin Hidrografic «BH» Bahlui – Jijia) și Sacovăț (BH Bârlad), aproximativ în centrul Moldovei dintre Carpați și Prut. Asta la limita dintre Câmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc, cu scopul determinării prezenței acestui tip de complexe arheologice, a distribuirii lor spațiale, a caracterului, stării de conservare și valorii acestora în context local, județean, micro și macro-regional, național și/sau internațional”, a precizat prof. dr. Sergiu Constantin Enea, arheolog și responsabil adjunct de șantierul derulat în satul Crucea, comuna Lungani, din Iași.

În cadrul acestui proiect arheologic a fost cuprins și monumentul tumular funerar investigat, de la Răsărit de satul Crucea, comuna Lungani

De asemenea, rezultatele cercetării vor fi cuprinse în conținuturile istorice ale Monografiei comunei Lungani, lucrare în stadiu de elaborare. Mai precis, evaluarea arheologică vizează: jumătatea nordică a teritoriului comunei Lungani (sat Lungani: Dealul Cirezii, Dealul Viei, Dealul Catarg; sat Zmeu: Dealul Sidor, Dealul Pandele; sat Crucea: Dealul Crucea; sat Goești: Dealul Goești, Dealul Gorgan) etc.

„În acest context, au fost identificate/reidentificate mai multe movile, aflate pe teritoriul zonei Lungani, o zonă deosebit de bogată din punct de vedere arheologic și istoric, dar mai puțin cunoscută în literatura de specialitate, cu dovezi de locuire atestate, deocamdată, din neolitic și până în prezent. În cadrul acestui proiect mai larg a fost cuprins și monumentul tumular funerar investigat, de la Răsarit de satul Crucea, care se găsește în zona unei lutării contemporane, unde prin exploatarea argilei, de-a lungul deceniilor trecute, a fost afectat respectivul amplasament. De altfel, prin observațiile stratigrafice, realizate cu prilejul cercetării, s-a putut observa că movila a fost afectată de-a lungul timpului”, a mai arătat prof. dr. Sergiu Constantin Enea, istoric și arheolog.

Specialiștii au cercetat, în total, 9 morminte de înhumație și anume: 8 morminte propriu-zise, dintre care un mormânt dublu, și un cenotaf/mormânt simbolic

Specialiștii au cercetat, în total, 9 morminte de înhumație și anume: 8 morminte propriu-zise, dintre care un mormânt dublu, și un cenotaf/mormânt simbolic. Sunt 7 dintre acestea care aparțin purtătorilor culturii Yamnaya (caracterizată prin înmomântări/inhumații acoperite cu ocru roșu, depuse în movile), din perioada timpurie a Epocii Bronzului și 2 morminte de înhumație turanice.

„Chiar dacă mormintele descoperite erau sărace, din perspectiva inventarului funerar neperisabil, prezentau suficiente elemente de încadrare cultural-cronologică, completându-se astfel harta arheologică a comunei și cunoștințele arheologico-istorice actuale despre evoluția comunităților umane est-carpatice de la începuturile Epocii Bronzului și din Evul Mediu timpuriu”, a conchis prof. dr. Sergiu Constantin Enea.

Colectivul de cercetare a avut sprijinul Primăriei Lungani, organizației „Societas Pro Patrimonium – Târgu-Frumos” și a patronului pensiunii „Lucian” din Mădârjești (comuna Bălțați), care a oferit suport logistic și financiar cercetării din acest an.

Cercetarea a fost realizată, prin colaborarea dintre specialiștii de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași și anume cercetătorii științifici: dr. Felix Adrian Tencariu, Andrei Asăndulesei, asistent cercetător Casandra Brașoveanu), Liceul Teoretic „Ion Neculce” din Târgu-Frumos ( director, prof. dr. Sergiu-Constrantin Enea), Centrul de Antropologie „Olga Necrasov” al filialei Iași a Academiei Române (dr. Angela Simalcsik, dr. Robert Simalcsik), Agenția Arheologică Națională din Chișinău (arh. drd. Sergiu Popovici, arh. drd. Serghei Heghea, arh. Serghei Agulnicov), Rezervația Cultural-Naturală Orheiul Vechi (arh. drd. Ion Ciobanu) si Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, (conf. univ. habilitat Dumitru Boghian), cu sprijinul deosebit al autorităților locale: Primar: Ioan Corobuță, Viceprimar: Mihai Tîrziu; Secretar Teodora-Marilena Alecsa. Responsabil de șantier a fost cercetătorul știinific Felix Adrian Tencariu de la UAIC.